Ce este infecția cu virusul papiloma uman (HPV)

Infecția cu virusul papiloma uman (HPV) este o infecție virală comună care afectează pielea și mucoasele umane. Există peste 100 de tipuri de HPV, dintre care aproximativ 40 sunt transmise prin contact sexual.

Papilomavirusurile umane (HPV) au evoluat de-a lungul a milioane de ani pentru a se propaga într-o serie de specii diferite de animale, inclusiv la oameni. Virușii care au evoluat lent în acest fel provoacă de obicei infecții cronice inaparente, cu producție de virion în absența bolii aparente. Acesta este cazul multor tipuri de HPV Beta și Gamma. Tipurile Alpha de papilomavirus au evoluat totuși strategii de imunoevaziune care le permit să provoace papiloame vizibile persistente. În cele de mai jos, vom detalia caracteristicile acestui virus, tipurile care s-au studiat până acum, cum se transmite acest virus și ce putem face pentru a trata sau a preveni infecția cu virusul papiloma uman.

Tipuri de HPV

Așa cum am menționat deja, există peste 100 de tipuri de virus papiloma uman (HPV) cunoscute, identificate până în prezent. Aceste tipuri de HPV pot fi clasificate în funcție de riscul asociat dezvoltării cancerului și de implicarea lor în apariția verucilor genitale.

Recomandări

Cancerul ovarian atacă și fetele sub 18 ani! Factori de risc și primele semnale de alarmă

Cum poate fi descoperit cancerul de col uterin ÎNAINTE să devină cancer. Semne timpurii și teste…

• HPV cu risc scăzut: Aceste tipuri de HPV sunt asociate în principal cu apariția verucilor genitale sau condiloamelor. HPV-6 și HPV-11 sunt cele mai frecvente tipuri de HPV cu risc scăzut. Acestea sunt responsabile de majoritatea cazurilor de veruci genitale. Utilizarea prezervativelor în timpul actului sexual poate reduce riscul de transmitere a HPV cu risc scăzut, deși nu oferă o protecție completă, deoarece poate exista contact cu zone infectate care nu sunt acoperite de prezervativ.

• HPV cu risc crescut: Aceste tipuri de HPV sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului, inclusiv a cancerului de col uterin, a anumitor tipuri de cancer de anus, de vagin, de vulvă, de penis și de gât. HPV-16 și HPV-18 sunt cele mai frecvente tipuri de HPV cu risc crescut. Acestea sunt responsabile de aproximativ 70% din cazurile de cancer de col uterin. Alte tulpini cu risc crescut includ HPV-31, HPV-33, HPV-45, HPV-52, HPV-58 etc.

Metode de transmitere HPV

Virusul papiloma uman (HPV) poate fi transmis prin contactul direct cu pielea sau mucoasele infectate. Există mai multe modalități prin care HPV poate fi transmis:

• Contact sexual: HPV este în principal transmis prin contactul sexual, inclusiv prin contactul genital-genital, genital-oral sau genital-anal. Aceasta include penetrarea vaginală, anală și orală, precum și activități sexuale care implică contactul pielii și al mucoaselor genitale.

• Contact cutanat: HPV poate fi transmis prin contactul pielii cu zonele infectate. Acest lucru poate include atingerea sau frecarea pielii infectate, de exemplu, în timpul activităților sexuale în care nu există penetrare sau prin utilizarea obiectelor contaminate, cum ar fi jucăriile sexuale.

• Transmitere de la mamă la copil: HPV poate fi transmis de la o mamă infectată la copil, în timpul nașterii. În aceste cazuri, virusul poate infecta zona genitală sau orală a copilului.

Este important de menționat că HPV poate fi transmis chiar și în absența simptomelor sau a leziunilor vizibile. De asemenea, este posibil ca o persoană să fie purtătoare a HPV fără să știe, deoarece infecția poate fi asimptomatică. Transmiterea HPV poate avea loc chiar și atunci când nu există simptome sau semne vizibile ale infecției.

Factori de risc

Există anumiți factori care pot crește riscul de a contracta infecția cu virusul papiloma uman (HPV).

Riscul de a fi expus la HPV crește odată cu creșterea numărului de parteneri sexuali. Contactul sexual cu persoane care au fost expuse la HPV sau care au avut infecții cu HPV poate crește riscul de transmitere.

Infecția cu HPV este mai frecventă la persoanele tinere care au început recent viața sexuală. Sistemul imunitar al tinerilor poate fi mai puțin dezvoltat și mai vulnerabil la infecție.

Neprezentarea sau întârzierea vaccinării împotriva HPV poate crește riscul de a fi infectat cu tulpini de HPV cu risc crescut.

Un alt factor de risc este reprezentat de fumat. Acesta poate afecta sistemul imunitar și poate crește susceptibilitatea la infecții, inclusiv la infecția cu HPV.

Persoanele cu sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele care iau medicamente imunosupresoare sau care au boli imunologice, prezintă un risc crescut de infecție și de complicații asociate cu HPV.

Contactul direct cu verucile genitale sau condiloamele poate crește riscul de a contracta HPV cu risc scăzut.

Utilizarea regulată și corectă a prezervativelor în timpul actului sexual poate reduce riscul de transmitere a HPV, dar nu oferă o protecție completă, deoarece pot exista zone infectate care nu sunt acoperite de prezervativ.

Simptome ale infecției HPV

Infecția cu virusul papiloma uman (HPV) poate fi asimptomatică, ceea ce înseamnă că nu provoacă simptome evidente. Simptomele pot varia de la persoană la persoană, iar severitatea simptomelor poate fi influențată de tipul de HPV și de sistemul imunitar al individului. În multe cazuri, persoanele infectate cu HPV nu știu că sunt infectate și pot transmite virusul altora fără să știe. Cu toate acestea, în unele cazuri, HPV poate provoca simptome și poate duce la apariția unor afecțiuni asociate.

Unul dintre simptomele comune ale infecției cu HPV sunt verucile genitale, cunoscute și sub numele de condiloame genitale. Ele pot provoca disconfort, mâncărime sau durere.

Forme ale HPV

Condiloame

Acestea sunt excrescențe moi, asemănătoare cărnii, care pot apărea în zona genitală, anală sau orală.

Condiloamele genitale pot fi de dimensiuni mici sau mari și pot varia în formă și textură. Ele pot apărea ca niște umflături plate sau ca niște creșteri în formă de conopidă. Pot fi de culoarea pielii, roz sau gri.

Condiloamele genitale pot apărea în diferite zone ale regiunii genitale, inclusiv pe penis (la bărbați), vulvă, vagin sau col uterin (la femei), în zona anală sau în cavitatea orală (la persoanele care au avut contact sexual oral cu o persoană infectată cu HPV). Acestea pot fi nedureroase sau pot provoca mâncărime, arsură sau disconfort. În unele cazuri, pot provoca sângerare ușoară în timpul actului sexual sau la contactul cu hainele.

Veruci comune

Verucile comune sunt excrescențe cutanate noncanceroase care pot apărea pe orice parte a corpului, dar cel mai frecvent pe mâini, degete, coate, genunchi și picioare. Acestea sunt cauzate de anumite tulpini de HPV cu risc scăzut, cum ar fi HPV-2 și HPV-4. Transmiterea se produce prin contact direct cu pielea infectată sau prin obiecte contaminate.

Negi plantari

Negii plantari se dezvoltă de obicei pe talpa piciorului, în special în zonele supuse presiunii, cum ar fi călcâiul sau zona de sub degetele de la picioare. De obicei, au o formă rotundă sau ovală. Pot avea o suprafață aspră, în relief, cu o textură granuloasă sau pot fi înconjurați de o margine groasă de piele îngroșată, numită hipercheratoză. În unele cazuri, se pot forma mici puncte negre în interiorul negilor plantari, care sunt vase de sânge trombozate. Negii plantari pot provoca disconfort sau durere la mers sau la aplicarea de presiune asupra lor. Uneori, pot fi asociate cu senzația de arsură sau furnicături.

Aceștia sunt contagioși și pot fi transmiși prin contact direct cu pielea infectată sau prin intermediul obiectelor contaminate, cum ar fi podelele din vestiare sau dușurile publice.

Veruci plane

Verucile plane sunt un alt tip de veruci asociate cu unele tulpini de virus papiloma uman (HPV) cu risc scăzut. Acestea sunt denumite și veruci plate sau veruci filiforme și sunt, de obicei, mici și plate, având o textură netedă sau ușor aspră. Acestea pot fi de culoare galbenă, roz sau de culoarea pielii și pot avea o formă rotundă sau ovală. Pot fi singulare sau pot apărea în grupuri mici. Ele pot apărea pe pielea feței, a mâinilor, a brațelor sau a picioarelor. De obicei, verucile plane nu provoacă disconfort sau durere. Ele pot fi, însă, inestetice și pot cauza o oarecare preocupare estetică.

Diagnostic HPV

Diagnosticul infecției cu virusul papiloma uman (HPV) poate fi stabilit în mai multe moduri, în funcție de manifestările clinice și de zona afectată. Uneori, nu este suficientă doar o modalitate de examinare, medicul apelând la examene complementare. Haideți să vedem ce presupun aceste metode de diagnosticare!

Testarea HPV (genotipare)

Aceasta implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut din zona afectată, precum colul uterin, zona genitală sau alte leziuni. Mostrele sunt analizate pentru detectarea prezenței ADN-ului viral al HPV. Aceasta poate ajuta la identificarea tulpinilor specifice de HPV și la determinarea dacă sunt prezente tulpini cu risc scăzut sau cu risc crescut.

Genotiparea HPV are importanță clinică în mai multe situații. Aceasta poate ajuta la evaluarea riscului de dezvoltare a cancerului de col uterin sau a altor tipuri de cancer asociate cu HPV. De asemenea, poate influența opțiunile de tratament și management al pacienților cu infecție HPV.

Examen fizic

Examenul fizic în cazul unei infecții cu virusul papiloma uman (HPV) poate fi realizat de către medicul specialist, cum ar fi dermatologul sau ginecologul, în funcție de zona afectată. Sunt câteva aspecte cheie care trebuie menționate în acest caz:

• Medicul va examina zona afectată pentru a identifica posibilele leziuni cutanate, cum ar fi verucile genitale, verucile comune, verucile plane sau alte formațiuni anormale
• Infecția cu HPV poate determina uneori mărirea ganglionilor limfatici regionali. Medicul poate palpa ganglionii limfatici pentru a evalua prezența sau absența acestor modificări.
• În timpul examenului fizic, medicul va discuta cu tine despre orice simptome sau plângeri asociate cu infecția HPV, cum ar fi sângerările anormale, durerea, mâncărimea sau alte manifestări.

Testul Babeș-Papanicolau

Testul Papanicolau, numit și test PAP, este o metodă de screening și diagnostic utilizată în special pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin și a leziunilor precanceroase asociate cu infecția cu virusul papiloma uman (HPV). Acest test implică colectarea de celule de pe colul uterin și examinarea lor la microscop pentru a detecta modificări celulare anormale. Recomandările pentru efectuarea testului Papanicolau pot varia în funcție de țară și de ghidurile medicale. În general, se recomandă ca femeile să înceapă să facă testul Papanicolau la vârsta de 21 de ani sau în jurul acesteia, iar frecvența testării poate varia de la doi la trei ani, în funcție de rezultatele anterioare și de recomandările medicului.

Colposcopia

Colposcopia este o procedură medicală utilizată pentru a examina mai detaliat colul uterin, vaginul și vulva în cazul unor anomalii sau modificări celulare suspecte. Această procedură implică utilizarea unui instrument special numit colposcop, care oferă o vizualizare mai amplificată și mai precisă a țesuturilor.

Colposcopia poate fi efectuată în urma unui rezultat anormal al testului Papanicolau sau a altor teste de screening pentru cancerul de col uterin. De asemenea, poate fi recomandată în cazul prezenței verucilor genitale, a leziunilor suspecte sau a sângerărilor anormale.

Biopsia cervicală

Biopsia cervicală este o procedură medicală în care se prelevează o mică mostră de țesut din colul uterin pentru a fi examinată în laborator. Această procedură se efectuează de obicei în urma unor rezultate anormale ale testului Papanicolau sau colposcopiei, în scopul evaluării și diagnosticării afecțiunilor precanceroase sau cancerului de col uterin.

Tratamentul HPV

Tratamentul pentru infecția cu virusul papiloma uman (HPV) are ca scop tratarea leziunilor precanceroase și prevenirea sau gestionarea simptomelor asociate. Este important să reții că, în majoritatea cazurilor, HPV dispare de la sine într-un interval de timp variabil, iar sistemul imunitar al organismului se ocupă de eliminarea virusului. Cu toate acestea, în cazul persistenței infecției sau al prezenței leziunilor precanceroase sau canceroase, pot fi necesare tratamente specifice.

Dacă infecția cu HPV nu prezintă simptome și nu sunt prezente leziuni precanceroase, medicul poate recomanda monitorizarea activă, adică efectuarea de controale periodice pentru a evalua starea și evoluția infecției.

În cazul depistării leziunilor precanceroase la nivelul colului uterin sau al altor zone afectate, medicul poate recomanda diverse proceduri pentru îndepărtarea sau distrugerea acestora. Acestea pot include:

• Excizia cu ansă de electrocauterizare (LEEP): Se utilizează un instrument subțire cu buclă electrică pentru a îndepărta țesutul anormal.

• Chirurgie cu bisturiu rece: Se îndepărtează țesutul anormal prin excizie chirurgicală cu un bisturiu.

• Ablația cu laser: Se utilizează un laser pentru a distruge țesutul anormal.

În cazul verucilor genitale, medicul poate recomanda diverse opțiuni de tratament, care pot include:

• Medicamente topice: Se pot utiliza creme sau soluții locale pentru a trata direct verucile genitale.
• Crioterapie: Se folosește azot lichid pentru a congela și distruge verucile genitale.
• Ablația cu laser: Se utilizează un laser pentru a distruge verucile genitale.

Vaccinurile împotriva HPV sunt disponibile și pot ajuta la prevenirea infecției cu anumite tulpini de HPV care sunt asociate cu riscul crescut de dezvoltare a cancerului de col uterin și a altor cancere. Vaccinarea este cel mai eficientă înainte de debutul vieții sexuale, dar poate fi administrată și ulterior, în anumite cazuri.

Complicații

Unele infecții cu HPV provoacă leziuni pe limbă, amigdale, palatul moale sau în laringe și nas.

Anumite tulpini de HPV pot provoca cancer de col uterin. Aceste tulpini ar putea contribui, de asemenea, la cancerele organelor genitale, anusului, gurii și tractului respirator superior.

HPV și cancerul uterin sau vaginal

Infecția cu anumite tipuri de virus papiloma uman (HPV) cu risc crescut poate crește riscul dezvoltării cancerului de col uterin. Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei din întreaga lume. Aproximativ 99% din cazurile de cancer de col uterin sunt asociate cu infecția cu HPV. Tipurile de HPV cu risc crescut, în special HPV-16 și HPV-18, sunt cele mai frecvent implicate în apariția acestui cancer.

HPV infectează celulele de la nivelul colului uterin și poate provoca modificări ale acestora, care pot evolua în leziuni precanceroase și, ulterior, în cancer de col uterin. În general, este nevoie de o infecție persistentă cu HPV cu risc crescut pe o perioadă de timp, pentru ca aceste leziuni să se dezvolte în cancer.

Metode de prevenție pentru HPV

Prevenția HPV nu este dificil de realizat, trebuie doar urmați câțiva pași:

• Vaccinarea împotriva HPV: Vaccinurile HPV sunt disponibile și pot proteja împotriva celor mai comune tulpini de HPV cu risc crescut. Vaccinarea este cel mai eficientă înainte de debutul vieții sexuale, deoarece oferă protecție împotriva infecției cu HPV înainte de expunerea la virus. Vaccinurile HPV sunt recomandate în mod obișnuit pentru fete și băieți adolescenți, dar pot fi administrate și la adulți, în anumite situații.
• Utilizarea corectă și constantă a prezervativelor de latex sau a altor metode de bariere în timpul actului sexual poate reduce riscul de transmitere a HPV.
• Efectuarea regulată a testului Papanicolau este esențială pentru depistarea precoce a modificărilor anormale ale celulelor cervicale asociate cu HPV și pentru prevenirea dezvoltării cancerului de col uterin.
• Dacă se depistează leziuni precanceroase ale colului uterin sau alte zone afectate, este important să le monitorizezi și să le tratezi conform indicațiilor medicului.
• Informarea și educația despre HPV și metodele de prevenire sunt esențiale. Înțelegerea riscurilor asociate cu HPV și promovarea unui comportament sexual sănătos poate ajuta la prevenirea infecției și a complicațiilor asociate.