Umărul reprezintă o articulație complexă, fiind alcătuit din două articulații distincte: articulația glenohumerală (dintre humerus și omoplat) și articulația acromio-claviculara (dintre acromion si claviculă). Despre sindromul umărului dureros am stat de vorbă cu dr. Tarek Nazer, medic Ortopedie-Traumatologie, specialist în chirurgie artroscopică.
CSÎD: Ce este sindromul umărului dureros?
Dr. Tarek Nazer: Sindromul umărului dureros este o patologie despre a cărei sursă se știu destul de puține lucruri. Chiar și așa, există o serie de factori despre care specialiștii spun că ar fi incriminatori. Principalii factori de risc în apariția capsulitei adezive (termenul medical pentru sindromul umărului dureros) sunt diabetul și leziunile suferite la nivelul umărului.
CSÎD: Ce alte cauze mai pot duce la sindromul umărului dureros?
Dr. Tarek Nazer: De asemenea, intervențiile chirurgicale la umăr pot declanșa apariția capsulitei adezive atunci când recuperarea nu a fost efectuată corect. Mai poate apărea în prezența unei tendinte calcificante, afecțiune care implică mici depozite de calciu depuse pe tendoanele umărului și care în timp pot cauza o redoare articulară a umărului și blocarea acestuia.
CSÎD: Există legătură între starea vremii și intensificarea simptomelor pacienților cu sindrom al umărului dureros?
Dr. Tarek Nazer: Vremea rece oferă mediul perfect pentru intensificarea simptomelor acestei patologii, lucru valabil, de altfel, în majoritatea patologiilor reumatologice. La nivel mondial, sute de milioane de oameni suferă de dureri cronice sau au un anumit grad de dizabilitate fizică, totul din pricina reumatismului sau a unor traumatisme.
CSÎD: Se pot ameliora aceste simptome în sezonul rece?
Dr. Tarek Nazer: Vestea bună este că, în 90% din cazuri, ca urmare a infiltraţiilor cu acid hialuronic sau cele cu plasma îmbogățită cu trombocite, durerile cedează și efectuând un program de recuperare medicală începem să recâștigăm mobilitatea umărului fără a fi nevoie de intervenție chirurgicală.