Multe persoane care au simptome specifice Zonei Zoster – erupţia cutanată dureroasă – nu ştiu la ce medic să se adreseze şi nici nu ştiu că sunt contagioşi. Am aflat amănunte preţioase despre Zona Zoster, diagnostic şi tratament de la dr. Carmen Chirteş, medic specialist Dermatovenerologie.
CSÎD: Cum se defineşte această afecţiune, Zona Zoster?
Dr Carmen Chirteş: Zona Zoster, afecţiune cunoscută şi sub numele de Herpes Zoster, este o infecţie virală provocată de reactivarea virusului varicelo-zosterian, un tip de virus herpetic responsabil de apariţia Varicelei (vărsatul de vânt) în copilărie.
Virusul se reactivează în condiţii cu imunitate scăzută şi determină o erupţie cutanată dureroasă, dispusă pe traseul unui nerv senzitiv.
CSÎD: La ce specialitate se diagnostichează şi tratează Zona Zoster?
Dr Carmen Chirteş: Pacienţii se adresează de prima intenţie medicului dermatolog. O parte dintre pacienţi, ce prezintă forme particulare sau cu forme complicate de boală, necesită şi alte consulturi clinice de specialitate (oftalmologie, ORL, neurologie).
CSÎD: La ce vârstă poate apărea Zona Zoster şi din ce cauze?
Dr Carmen Chirteş: Zona Zoster poate afecta orice persoană, atât adulţi, cât şi copii care au avut varicelă.
Incidenţa bolii este mai crescută la pacienţii în vârstă, ca o consecinţă a scăderii imunităţii.
Indiferent de vârstă, este bine de ştiut că persoanele care au avut varicelă şi au imunitate scăzută pot dezvolta această boală.
Scăderea imunităţii poate fi determinată de afecţiuni grave – HIV, neoplazii, de tratamente chimioterapice şi imunosupresoare, de stres , intervenţii chirurgicale, traumatisme majore, dar şi de vârsta înaintată. Deşi mai rar, herpes Zoster poate apărea şi la copii. Cauza principală, ca şi în cazul adulţilor, este sistemul imunitar deficitar.
CSÎD: Care este legătura dintre Zona Zoster şi varicela?
Dr Carmen Chirteş: Virusul Varicelo-Zosterian va determina ca primo-infecţie varicela, manifestată printr-o erupţie diseminată, generalizată, de vezicule.
După vindecare, virusul nu dispare din organism, rămâne cantonat în stare latentă ‚,adormită’’ în ganglionii spinali, de unde se poate reactiva chiar şi după mai mulţi ani, însă de această dată nu mai apare Varicela, ci boala numită Zona Zoster.
CSÎD: Care este tratamentul pentru Zona Zoster ?
Dr Carmen Chirteş:Tratamentul instituit depinde de stadiul bolii, de vârstă şi de statusul imun al pacientului. Sunt situaţii în care este necesară spitalizarea. Nu există medicamente care să elimine virusul din organism, ci doar medicamente care pot stopa progresia bolii, pot să grăbească vindecarea şi să prevină apariţia complicaţiilor. Aceste medicamente sunt antiviralele: ACICLOVIR, VALACICLOVIR, FAMACICLOVIR, BRIVUDINA. Tratamentul cu aceste antivirale orale trebuie instituit în primele 72 de ore de la debutul erupţiei cutanate. Optim ar fi dacă tratamentul s-ar putea institui cu 2-3 zile înainte de apariţia leziunilor cutanate, pentru a reduce cât mai mult intensitatea erupţiei şi a durerii din timpul episodului de boală sau a durerii post-herpetice. Medicamentele antivirale se administrează timp de 7-10 zile. Terapiei antivirale i se adaugă vitamine din categoria B complex , medicamente analgezice şi antiinflamatorii steroidiene şi nesteroidiiene pentru tratarea durerii.
CSÎD: Există şi cazuri în care pacienţii cu Zona Zoster au complicaţii?
Dr Carmen Chirteş: Există însă şi forme particulare de boală care necesită un consult medical interclinic şi o atitudine terapeutică promtă şi susţinută:
Afectarea zonei oftalmice, manifestată prin durere şi erupţie veziculară pe frunte şi în jurul unui ochi. Veziculele de pe varful nasului (semnul HUTCHINSON) semnifică risc crescut pentru complicaţii oculare severe care pot merge până la pierderea vederii la ochiul afectat.
Sindromul Ramsay-Hunt- herpes zoster la nivelul urechii – se manifestă prin durere la nivelul urechii, pierderea auzului, erupţie veziculoasă la nivelul conductului auditiv, paralizii faciale, pierderea gustului pe o jumatate de limbă.
În caz de durere postherpetică este necesară iniţierea unui tratament cu antidepresive triciclice, anticonvulsivante şi plasturi locali.
Tratamentul local al leziunilor este reprezentat de aplicarea unor mixturi şi loţiuni cu antibiotice pentru a evita suprainfecţia bacteriană a veziculelor.