Ce medicamente şi suplimente le dăm copiilor cu gripă. Dr. Valeria Herdea: „NU utilizăm antibiotice!”

În plin sezon gripal, copiii şi vârstnicii care nu au fost vaccinaţi şi care prezintă şi alte afecţiuni sunt cele mai vulnerabile categorii la apariţia complicaţiilor cauzate de gripă. Până la acest moment au fost înregistrate 34 de decese ca urmare a complicaţiilor provocate de virusul gripal, printre care un copil de 12 ani, altul de 4 ani, un bebeluş de un an şi 6 luni şi o fetiţă de doar 11 luni, potrivit datelor furnizate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

Având în vedere că virusul gripal se transmite cu uşurinţă, prin intermediul picăturilor de salivă eliminate prin tuse sau strănut, este foarte important să fie luate măsuri de prevenţie pentru limitarea acestui risc.

Desigur, cea mai importantă măsură preventivă este vaccinarea la începutul sezonului rece, însă doar aproximativ 1,5 milioane de persoane din grupele de risc (bătrâni cu vârste peste 65 de ani, pacienţi cu boli cronice, copii, bătrâni instituţionalizaţi, gravide, personal medical) au primit gratuit vaccinul împotriva gripei. În prezent, vaccinul gripal nu se mai găseşte în farmacii şi nici în cabinetele medicilor de familie.

Recomandări

E oficial: epidemie de gripă în România

7 alimente pe care să le consumi zilnic pentru a evita gripa şi răceala

„Vaccinarea se poate face din luna septembrie pana în luna martie inclusiv. Vaccinul are nevoie de o perioadă de aproximativ două săptămâni pentru a deveni protector activ faţă de boală”, a declarat pentru CSID dr. Valeria Herdea, medic primar medicină de familie şi preşedinte al Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF).

Tratamentul pentru gripă se adresează simptomelor. NU utilizăm antibiotice!

Mulţi părinţi se duc într-o suflare la medic cu cel mic atunci când prezintă simptome de gripă, însă această atitudine este greşită, atrag atenţia specialiştii, deoarece astfel riscăm să îi îmbolnăvim şi pe alţii.

„Dacă suntem bolnavi, ne sfătuim cu medicul nostru de familie la telefon, stăm acasă. Doar în caz de febră înaltă, tuse seacă, dureri de cap, astenie, slăbiciune musculară ne prezentăm de urgenţă la medic”, spune dr. Valeria Herdea.

Cât priveşte tratamentul pentru gripă la copii, dar valabil şi la adulţi, acesta se adresează simptomelor bolii. Nu există un tratament orientat către agentul etiologic, respectiv virusul care produce boala, deci nu utilizăm antibiotice, fiind vorba despre o infecţie virală, nu despre una bacteriană.

„Practic, ne adresăm simptomelor bolii: febră (antitermice), durere în gât (analgezice şi dezinfectante locale), tuse, care poate fi seacă şi obositoare sau productivă (calmante ale tusei în primul caz sau fluidifiante/ expectorante în al doilea caz), astenie marcată/oboseală (vitamine, în special vitamina C, care este un antioxidant excelent şi stimulează organismul să lupte împotriva agresiunii induse de virus. Pentru nasul înfundat se recomandă apa de mare pentru curăţarea nasului, la nevoie în cazul persistenţei simptomelor vasoconstrictoare, iar pentru dureri de cap sunt indicate analgezice precum paracetamolul sau ibuprofenul”, adaugă dr. Valeria Herdea.

Remedii pentru răceală şi gripă benefice pentru copii

Multe mămici apelează la suplimente sau alte remedii homeopate pentru ameliorarea simptomelor de gripă la cei mici, însă astfel de produse trebuie luate doar la recomandarea medicului.

„Acest tip de medicaţie poate proveni din extracte naturale (din plante), produse de semi-sinteză, remedii homeopate sau pot fi produse de sinteză. Administrarea lor nu contravine principiului hipocratic primum non nocere (în primul rând, să nu faci rău), dacă există recomandare medicală, bazată pe experienţa practică a medicului curant, pe competenţele de medicină complementară dobândite de către acesta şi recunoscute legal”, subliniază dr. Herdea.

Altfel spus, puteţi apela la suplimente şi alte remedii naturale pentru gripă, dar numai după consultarea unui medic, care va evalua copilul în ceea ce priveşte simptomatologia, cunoaşterea antecedentelor, istoricul bolii, sursa de boală, modul de îmbolnăvire. De asemenea, dacă este necesar, se va efectua un minim de investigaţii de laborator – exsudat faringian sau nazal –şi se va ţine cont de vârsta copilului, deoarece are propriile recomandări.

„Remediile homeopate sau extractele de plante – siropul de brad, de pin, de iasomie, mierea de salcâm, cătina, lămâia, ceaiurile din plante – îşi au, fiecare, rolul şi locul său în prevenţia îmbolnăvirilor din sezonul rece şi tratarea formelor uşoare de viroze, alături de măsuri de fortificare a organismului: mişcarea în aer liber, sportul, igiena corpului şi a minţii, odihna alternată cu activitatea, aplicarea regulii celor 3×8 enunţată de acad. Ovidiu Bojor – 8 ore muncă, 8 ore odihnă activă, 8 ore somn”, atrage atenţia dr. Valeria Herdea.

Măsuri de igienă recomandate în caz de gripă

Pentru a preveni răspândirea virusului gripal, trebuie să se ţină cont de anumite măsuri igieno-dietetice.

„Se recomandă curăţenia exemplară, care începe cu spălatul pe mâini şi se termină cu igienizarea casei zilnic, aerisire, toaleta personală, lenjerie curată, schimbată zilnic 1-2 ori/zi, batiste de unică utilizare, izolare la domiciliu câteva zile dacă traversăm un episod gripal sau la spital dacă medicul de familie ne îndrumă spre o unitate spitalicească, în situaţia în care starea generală se modifică în sens negativ”, conchide specialistul.