Multe persoane ştiu că nu au voie să consume alcool dacă iau anumite pastile, dar nu cunosc și motivele. Antidepresivele, antibioticele, antihipertensivele şi banalele analgezice pe care le iei uneori pentru a calma durerile de cap sau crampele menstruale nu trebuie combinate niciodată cu vin, bere sau oricare altă băutură alcoolică, pentru că există un risc crescut ca acestea fie să nu-şi mai facă efectul, fie să determine reacţii adverse.
Află mai jos care sunt pastilele ce nu trebuie luate cu alcool şi ce efecte nocive poate avea un astfel de obicei.
În cazul în care urmezi tratament cu antibiotice şi consumi alcool, medicamentele s-ar putea să nu-şi mai facă la fel de bine efectul. De asemenea, există riscul să te confrunţi ulterior cu dureri puternice de cap, ameţeală, vărsături şi ritm cardiac accelerat.
Ţine cont că băuturile alcoolice consumate în exces pot reduce capacitatea de apărare a sistemului imunitar în faţa infecțiilor.
Consumul de alcool în timpul tratamentului cu antidepresive este contraindicat, deoarece poate agrava simptomele pe care medicaţia ar trebui să le ţină sub control. De asemenea, pot apărea reacţii adverse precum ameţeală, slăbiciune şi reacţii încetinite.
Consumul regulat sau excesiv de alcool este asociat cu un risc mai crescut de hipertensiune arterială.
Din fericire, poţi ţine sub control tensiunea arterială renunţând la alcool sau consumându-l cu moderaţie. Dar dacă urmezi un tratament cu antihipertensive, cel mai bine renunţi de tot la acest obicei. Discută cu medicul dacă este în regulă să bei ocazional un pahar cu vin roșu.
Foarte multe persoane apelează la analgezice pentru ameliorarea durerilor, însă nu ştiu că asocierea acestora cu alcool poate creşte riscul de afecţiuni ale ficatului, rinichilor şi stomacului.
Principalele trei substanţe din astfel de pastile sunt acetaminofenul, acidul acetilsalicilic (aspirina) şi ibuprofenul.
Dacă urmezi tratament cu anticoagulante, cum este warfarina, de exemplu, este complet interzis consumul de băuturi alcoolice. Anticoagulantele au rolul de a preveni apariţia cheagurilor prin fluidizarea sângelui.
Băuturile alcoolice diminuează eficienţa acestor medicamente, în unele cazuri acest lucru fiind fatal. De exemplu, o persoană care suferă un accident vascular cerebral este predispusă riscului de apariţie a unui al doilea AVC, iar riscul este cu atât mai mare dacă persoana respectivă consumă alcool, fumează sau nu doarme suficient.