Energizantele sunt de multe ori preferate în locul cafelei, în special de cei tineri, pentru că sunt dulci, acidulate, reci şi, ei bine, da, chiar îţi dau energie să duci la bun sfârşit treaba pe care o ai de făcut, datorită cafeinei pe care o conţin. Numai că beneficiile ar putea fi eclipsate de efectele negative ale acestor băuturi populare, mai ales dacă sunt consumate în exces.
Iar prin exces ne referim la consumul zilnic a 2-3 sau mai multe astfel de energizante. Pericolul este şi mai mare dacă le combini cu băuturi alcoolice!
Află mai jos ce efecte negative pot avea energizantele asupra sănătăţii tale!
Hipertensiunea arterială, aritmia şi tahicardia (ritmul cardiac crescut) sunt factori de risc majori în apariţia bolilor de inimă. Mai multe studii au arătat că o doză de energizant de aproximativ 350 de mililitri consumată zilnic poate creşte tensiunea arterială şi ritmul cardiac pe o durată de aproximativ 90 de minute de la consumul acesteia.
Responsabilă de acest efect este cafeina din băuturile energizante – o doză de 350 ml conţine aproximativ 100 mg de cafeină, echivalentul dintr-o ceaşcă de cafea.
Problema apare însă în momentul în care băuturile energizante sunt consumate în cantităţi mai mari, de 2 sau 3 doze pe zi. Consumul excesiv de energizante este asociat cu tulburări de ritm cardiac sau infarct.
De asemenea s-a constatat că, în cazul persoanelor care au deja afecţiuni cardiace, consumul de energizante poate agrava simptomele, ducând chiar la deces.
Băuturile energizante cu zahăr pot contribui la depunerea kilogramelor. O singură doză de energizant conţine aproape 30 de grame de zahăr!
Un studiu realizat pe 300.00 de adulţi care consumau 1-2 doze de energizante zilnic a arătat că există un risc cu 26% mai mare în cazul acestora de a dezvolta diabet. Iar riscul de diabet nu este asociat cantităţii de zahăr, ci obezităţii pe care o provoacă.
Cercetările au arătat că dantura este afectată de băuturile acidulate, iar energizantele fac parte din această categorie. Acidul din astfel de băuturi atacă smalţul dinţilor şi îl subţiază, favorizând apariţia cariilor, precum şi eroziunea dentară.
Un studiu a relevat că energizantele sunt de două ori mai nocive decât sucurile acidulate şi că pot duce la deteriorarea ireversibilă a smalţului dentar.
Consumul excesiv şi pe termen lung de energizante poate avea efecte nocive şi asupra rinichilor, ca urmare a conţinutului crescut de zahăr din acestea, dar şi pentru că persoanele care le consumă tind să bea mai puţină apă, existând astfel riscul formării de de pietre la vezica urinară sau la rinichi.
Consumul de energizante în combinaţie cu alcool poate creşte riscul de afecţiuni la nivelul ficatului (în special steatoză hepatică alcoolică), dar ar putea favoriza şi comportamentele riscante. Iar asta deoarece energizantele pot masca efectele alcoolului, determinând consumatorul să ia decizii iresponsabile, precum şofatul în stare de ebrietate.
Dozele recomandate şi sigure de cafeină diferă în funcţie de vârstă, dar studiile arată că acestea nu trebuie să depăşească 400 mg/zi în cazul adulţilor fără probleme de sănătate.
În schimb, copiii peste 12 ani şi adolescenţii pot prezenta un risc crescut de toxicitate dacă au obiceiul să consume zilnic peste 3 doze de energizante. Recomandarea este ca doza de cafeină pentru această categorie să nu depăşească 100 mg/zi.
Simptomele intoxicării cu cafeină pot consta în greaţă, vărsături, halucinaţii, anxietate, bătăi rapide ale inimii, ameţeală, tulburări de somn sau chiar convulsii.
Deşi au mai puţine calorii, energizante fără zahăr au aceeaşi cantitate de cafeină, despre care am amintit mai sus, deci sunt la fel de periculoase pentru sănătate, dacă sunt consumate în exces. De asemenea, aceste băuturi conţin îndulcitori artificiali, precum aspartam sau acesulfam K, despre care s-a dovedit că pot creşte riscul de dezvoltare a diabetului de tip 2.
În concluzie, o doză de energizant consumată la nevoie nu este un motiv de îngrijorare, dar dacă de la una se ajunge la 3 sau chiar mai multe şi devine un obicei zilnic, riscul problemelor amintite mai sus este unul crescut, cu precădere în cazul copiilor, adolescenţilor şi al persoanelor care au afecţiuni cardiace sau factori de risc ce îi predispun la apariţia acestora.