Ce simți când faci infarct sau preinfarct? Primul lucru pe care trebuie să îl faci

Dacă sângele nu începe să circule din nou rapid în acea zonă, mușchiul inimii începe să moară. Cele mai multe atacuri de cord sunt cauzate de acumularea de placă în interiorul arterelor coronare.

Acumularea de placă poate rupe o arteră și permite formarea unui cheag de sânge. Dacă cheagul de sânge este suficient de mare, poate bloca fluxul de sânge către inimă. Deteriorarea mușchiului inimii poate fi limitată cu un tratament de urgență imediat.

Deteriorarea netratată a inimii poate provoca probleme de sănătate pe termen lung. În continuare îți prezentăm lucruri esențiale despre atacul de cord. Mai exact, ce simți când faci infarct sau preinfarct, dar și care este primul lucru pe care trebuie să-l faci.

Recomandări

Boala tăcută care ne macină oasele. Cum se tratează corect

Apa cu semințe de chia, noul trend în materie de slăbit? Ce spun specialiștii

Simptomele atacului de cord pot varia de la o persoană la alta și chiar de la un episod la altul la aceeași persoană. Unele simptome apar brusc, iar altele vin cu avertismente clare. Cu toate acestea, există câteva semne comune ale infarctului la bărbați.

Ce simți când faci infarct dacă ești bărbat?

Durere în piept 

Acesta este cel mai comun simptom al unui infarct atât la bărbați, cât și la femei. De obicei, începe lent cu durere sau disconfort ușor. Debutul brusc al simptomelor severe este uneori numit „atac de cord hollywoodian”, din cauza modului în care sunt prezentate atacurile de cord în filme și la televizor. Un atac de cord se poate întâmpla astfel, dar nu este foarte des întâlnit.

Disconfort sau presiune în piept 

Durerea poate fi severă, dar nu este obligatoriu. Poate fi o senzație de „plinătate”, strângere sau presiune. Poate fi chiar confundată cu arsuri la stomac. Disconfortul apare adesea în partea stângă sau în centrul pieptului. Senzația poate dura mai mult de câteva minute sau poate veni și pleca.

Durere în alte părți ale corpului 

Durerea poate apărea în alte zone ale corpului, deoarece acestea nu primesc suficient sânge. De obicei, poate fi vorba deasupra taliei, inclusiv în partea superioară a stomacului, umerii, un braț (probabil cel stâng) sau ambele, spatele, gâtul sau maxilarul, chiar și dinții.

Alte simptome 

• Respirația scurtă, numită dispnee, poate apărea cu sau fără durere toracică și poate fi singurul simptom. 
• Poate apărea atunci când ești activ sau nu și este probabil cauzată de congestia (acumularea de lichid) din plămâni. 
• De asemenea, s-ar putea să tușești sau să respiri șuierător. 
• Oboseala fără motiv este un alt semn comun. 
• De asemenea, s-ar putea să te simțiți anxios. 
• Greața și vărsăturile sunt mai puțin frecvente la bărbați decât la femei. 
• Unii oameni spun că se simt amețiți sau confuzi. 
• Un alt posibil semn este transpirația rece. 

Cu cât ai mai multe simptome, cu atât este mai probabil să ai un infarct. Dar reține! Este posibil totodată să nu ai niciun simptom. Acestea sunt numite atacuri de cord tăcute și sunt mai frecvente la persoanele în vârstă sau la cele cu diabet.

Ce simți când faci infarct dacă ești femeie?

1. Presiune inconfortabilă, senzație de strângere sau durere în centrul pieptului. Acestea durează mai mult de câteva minute sau dispar și reapar.
2. Durere sau disconfort în unul sau ambele brațe, spate, gât, maxilar sau stomac.
3. Respirație scurtă, cu sau fără disconfort toracic.
4. Alte semne, cum ar fi transpirația rece, greața sau amețelile.
5. La fel ca la bărbați, cel mai comun simptom al atacului de cord la femei este durerea sau disconfortul toracic. Dar femeile pot experimenta și alte simptome care sunt de obicei mai puțin asociate cu atacul de cord, cum ar fi dificultăți de respirație, greață/vărsături și dureri de spate sau maxilar.

Cu toții am văzut scene în filme unde un bărbat gâfâie, își apucă pieptul și cade la pământ. În realitate, victima unui atac de cord poate fi la fel de bine o femeie, iar scena nu ar fi la fel de dramatică. Chiar și atunci când semnele sunt subtile, consecințele pot fi mortale, mai ales dacă persoana nu primește ajutor imediat.

Cât durează un infarct?

Uneori, un infarct se poate întâmpla rapid cu simptome puternice, dar de cele mai multe ori începe lent, cu doar un mic disconfort și durere. Simptomele se pot agrava treptat în decurs de câteva ore sau câteva zile înainte ca atacul de cord să se producă efectiv. Durata acestuia poate depinde, de asemenea, de multe lucruri, cum ar fi cauza și severitatea acestuia. Cu cât o persoană experimentează mai mult simptomele unui atac de cord, cu atât daunele pot fi mai mari. 

Din nou, acesta este motivul pentru care este esențial să soliciți tratament medical de urgență de îndată ce suspectez un infarct. Uneori, oamenii pot confunda simptomele unui atac de cord cu alte cauze ale durerii toracice, cum ar fi atacul de panică sau anxietatea, problemele digestive sau durerile musculare generale, dar este mai bine să ai o alarmă falsă decât să aștepți până este prea târziu.

Recuperarea după un atac de cord se desfășoară, de asemenea, în ritmuri diferite: poate dura câteva săptămâni sau câteva luni înainte ca o persoană să se simtă suficient de bine pentru a-și relua rutina obișnuită, mai ales dacă este o persoană mai activă!

Ce trebuie să faci dacă tu sau altcineva suferă de infarct?

Dacă experimentezi ceva care pare a fi specific unui infarct sună imediat la 112. Este mai bine să fii văzut de un cadru medical decât să presupui că nu este un atac de cord. Dacă ești cu cineva care pare să aibă un atac de cord, să suni la 112 este în continuare primul lucru pe care ar trebui să-l faci. Suportul medical pentru acea persoană cât mai curând posibil este întotdeauna prima ta acțiune. Când aștepți să sosească ambulanța, administrarea aspirinei este un pas rezonabil. Dacă aceasta nu este prima problemă cardiacă pentru pacient, administrarea nitroglicerinei este, de asemenea, o măsură bună, împreună cu aspirina.

Ce se întâmplă după un infarct?

Tratamentul pentru un atac de cord necesită o intervenție coronariană, în care un cardiolog intră în inimă printr-o arteră din încheietura mâinii sau piciorului pentru a găsi blocajul și plasează un stent pentru a remedia blocajul. Medicamentele sunt utilizate pentru a preveni blocajele viitoare. Dar, dacă se găsesc mai multe blocaje, un chirurg cardiac va trebui să efectueze o intervenție chirurgicală pe cord deschis.

Cât ai tensiunea când faci infarct?

Unii oameni pot avea o creștere sau scădere a tensiunii arteriale în timpul unui infarct, în timp ce alții nu. Simptomele unui atac de cord pot include durere în piept sau braț și transpirații reci, printre altele. Tensiunea arterială este forța cu care sângele este împins din inimă și circulat în întregul corp. În timpul unui atac de cord, fluxul de sânge către o porțiune a inimii este blocat. Uneori, acest lucru poate duce la scăderea tensiunii arteriale. La unii oameni, poate să nu existe nicio schimbare a tensiunii arteriale. În alte cazuri, poate exista o creștere a tensiunii arteriale.

Orice schimbări ale tensiunii arteriale care pot apărea în timpul unui atac de cord sunt imprevizibile, așa că medicii nu le folosesc în general ca semn de atac de cord. Deși pot exista schimbări ale tensiunii arteriale în timpul unui infarct, alte tipuri de simptome ale atacului de cord sunt mult mai pronunțate.

Creșteri și scăderi ale tensiunii arteriale în timpul unui infarct

Tensiunea arterială este măsurată prin evaluarea presiunii pe care sângele care circulă prin artere o exercită asupra pereților acelor artere. În timpul unui infarct, fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este restricționat sau oprit adesea, deoarece un cheag de sânge blochează o arteră. Fără aportul necesar de sânge, porțiunea afectată a inimii nu primește oxigenul de care are nevoie pentru a funcționa corespunzător.

Tensiune mică în timpul unui infarct

Uneori, tensiunea arterială poate scădea în timpul unui atac de cord. Tensiunea arterială scăzută este cunoscută și sub numele de hipotensiune. Tensiunea arterială scăzută în timpul unui atac de cord poate fi cauzată de câțiva factori:

• Inima pompează mai puțin sânge, deoarece țesutul său este deteriorat: În timpul unui atac de cord, fluxul de sânge către inimă este blocat sau oprit complet. Acest lucru poate „șoca” sau chiar ucide țesuturile care alcătuiesc mușchiul inimii. Țesuturile șocate sau moarte reduc cantitatea de sânge pe care inima o poate pompa către restul corpului.
• Ca răspuns la durere: Durerea cauzată de un atac de cord poate declanșa un răspuns vasovagal la unii oameni. Un răspuns vasovagal este reacția sistemului nervos la un factor declanșator, cum ar fi stresul extrem sau durerea. Acesta cauzează o scădere a tensiunii arteriale și poate duce la leșin.
• Sistemul nervos parasimpatic intră în suprasolicitare: Sistemul nervos parasimpatic (PNS) este responsabil pentru starea de repaus a corpului, în care tensiunea arterială este scăzută. Un atac de cord poate cauza suprasolicitarea PNS-ului, scăzând tensiunea arterială.

Tensiune mare în timpul unui infarct 

Tensiunea arterială scăzută nu este un indiciu al unui atac de cord, deoarece nu toată lumea va experimenta o scădere a tensiunii arteriale în timpul unui atac de cord. La unii oameni, un atac de cord poate să nu provoace nicio schimbare semnificativă a tensiunii arteriale. Alții pot experimenta chiar o creștere a tensiunii arteriale, cunoscută sub numele de hipertensiune, în timpul unui infarct. Acest lucru poate fi cauzat de creșterea nivelului de hormoni, cum ar fi adrenalina, care inundă corpul în situații stresante, cum ar fi atacurile de cord. 

Un atac de cord poate, de asemenea, să determine sistemul nervos simpatic (SNS) să intre în suprasolicitare, ducând la creșterea tensiunii arteriale. SNS-ul este responsabil pentru reacțiile de „luptă sau fugi”.

Cum este măsurată tensiunea arterială?

Tensiunea arterială este măsurată în două moduri:

1. Tensiunea arterială sistolică este presiunea din artere atunci când inima pompează sângele în corp.
2. Tensiunea arterială diastolică este presiunea din artere între bătăile inimii.

Pe graficele de tensiune arterială, numărul de sus se referă la presiunea sistolică, în timp ce numărul de dedesubt se referă la presiunea diastolică.

Ce înseamnă tensiunea arterială „normală” și cea „mare”?

Tensiunea arterială sistolică „normală” nu ar trebui să depășească 120, iar presiunea diastolică „normală” nu ar trebui să depășească 80. 

Tensiunea arterială „mare” este clasificată ca o valoare de 140 peste 90 sau mai mare. Dacă tensiunea arterială sistolică depășește 180 sau dacă presiunea diastolică depășește 110, este necesară asistență medicală de urgență.

Sursa foto: envato

Surse de documentare:

• https://www.medicalnewstoday.com/articles/319319#when-to-see-a-doctor
• https://www.healthline.com/health/blood-pressure-changes-during-heart-attack#is-it-a-warningsign
• https://www.medicalnewstoday.com/articles/how-long-does-a-heart-attack-last-if-untreated#treatment
• https://www.unitypoint.org/news-and-articles/what-happens-during-a-heart-attack