Adesea (din păcate) singura soluție ca doi parteneri să devină părinți rămâne inseminarea artificială. Iar pentru a alege tipul acesteia trebuie luate în considerare o serie întreagă de aspecte care să susțină decizia. Pentru că există două tipuri principale de inseminare artificială și va trebui identificat cel potrivit fiecărui caz în parte.
Inseminarea intracervicală (ICI) și inseminarea intrauterină (IUI) sunt ambele exemple de metode de inseminare artificială utilizate pentru a ajuta o femeie să conceapă un copil. Aceste proceduri sunt, ambele, tratamente populare de fertilitate care pot ajuta la depășirea problemelor de fertilitate care țin de sperma bărbatului sau de anatomia colului uterin al femeii.
În timp ce aceste tratamente se încadrează în aceeași categorie, este important să cunoști diferența dintre ICI și IUI pentru a ști care opțiune este mai bună pentru tine.
Diagnosticul tău de infertilitate și cauza acesteia sunt cele care dictează ce tip de inseminare artificială este potrivit pentru tine. Inseminarea artificială constă în plasarea spermei în colul uterin sau direct în uter, prin alte mijloace decât actul sexual.
Atunci când sperma este plasată direct în uter, este cunoscută sub numele de inseminare intrauterină, iar atunci când este plasată pe colul uterin este cunoscută sub numele de inseminare intracervicală.
În cazul inseminării intracervicale, sperma nu poate fi plasată „în” colul uterin, ci doar „pe” colul uterin. Cervixul acționează ca un filtru, permițând spermatozoizilor mobili să treacă prin el spre uter. Spermatozoizii fără motilitate sau cei „morți” rămân în urmă, la fel ca și alte resturi și celule care pot fi prezente în spermă.
În cazul inseminării intrauterine, spermatozoizii mobili sunt plasați direct în uter, ocolind colul uterin. Acest tip de inseminare oferă spermatozoizilor un „avantaj”, în special pentru un partener cu un număr redus de spermatozoizi sau cu o motilitate scăzută a acestora. Cu toate acestea, înainte de a fi plasați, spermatozoizii sunt spălați, într-un proces numit spălare a spermei.
Spălarea spermei este necesară deoarece ea conține hormonul numit prostaglandină, care poate să provoace crampe severe dacă sperma nespălată ar fi plasată direct în cavitatea uterină. Acest proces curăță, de asemenea, sperma de substanțele chimice toxice care pot provoca reacții adverse odată ajunse în uter. Sperma mobilă este plasată apoi într-un mediu care conține nutrienți care să o susțină.
Inseminarea intrauterină este considerată, în general, tipul optim de inseminare artificială.
În primul rând, diagnosticul. Primul pas este să discuți cu medicul pentru a vedea dacă acesta a constatat motive clinice pentru care ar trebui să se efectueze o inseminare intrauterină în locul celei intracervicale. Aceste motive includ „factorii cervicali”.
De exemplu, dacă mucusul cervical este prea gros pentru a permite penetrarea ușoară a spermatozoizilor, o inseminare intrauterină ar oferi o probabilitate mai mare de succes.
Apoi este vorba și de costuri. O inseminare intrauterină este adesea semnificativ mai scumpă decât una intracervicală. Utilizarea spermei care nu trece prin procesul de spălare este mai puțin costisitoare decât alegerea spermei care a fost spălată și pregătită pentru o inseminare intrauterină.
Specialistul în infertilitate ar trebui să te poată ajuta să stabilești ce opțiune este mai rentabilă pentru tine. Apropo de specialist, deoarece un furnizor de servicii medicale trebuie să fie implicat în cazul unei inseminări intrauterine, dar nu neapărat în inseminarea intracervicală, acesta este un alt factor în diferența de cost dintre cele două opțiuni.
Inseminarea intracervicală poate fi un prim pas grozav dacă se consideră că ești un bun candidat la ea. Pentru problemele de fertilitate legate de colul uterin sau de motilitatea spermatozoizilor, inseminarea intrauterină se poate efectua ocolind aceste probleme, ajutându-vă să vă creșteți șansele de a concepe.