Sezonul cald aduce cu sine riscul de reacții alergice frecvente la insecte de tot soiul. Acestea devin „gazdele”perfecte pentru paraziți, bacterii sau virusuri ce ne pot pune în pericol sănătatea fie că suntem acasă, fie atunci când călătorim. Iată care sunt, așadar, cele mai comune boli transmise prin înțepături și mușcături de insecte!
Țânțarii transmit anumite boli specifice în funcție de specia, clima și habitatul specific. Cele mai comune boli pe care aceștia le transmit sunt: malaria, febra galbenă Chikunguya, febra dengue, encefalita japoneză.
Totodată, țânțarii pot transmite și virusul West Nile. Boala se manifestă prin dureri puternice de cap, febră, greață și vărsături, iar pacientul trebuie să ajungă obligatoriu la spital în condițiile acestea.
Trebuie reținut că bolile nu apar imediat, astfel că simptomele acestora pot fi sesizabile la 5-10 zile de la infestare.
Pe lângă rolul lor direct în transmisia microorganisemelor, muștele pot contamina fie prin contactul cu pământul pe care ele și-au depus ouăle, fie prin hainele pe care, la fel, și-au depus ouăle. Prevenția se face doar prin evitarea întinderii pe pământ și prin evitarea uscării hainelor în aer liber. Muștele de cai sunt vectorul principal pentru filarioză, iar cele negre pentru oncoceroza.
Mai mult, acestea pot transmite și infecții oculare, diaree sau infecții ale pielii.
De asemenea, muștele pot fi purtătoare de larve ale viermilor paraziți. Astfel că, dacă ele se așază pe un aliment, acesta poate fi contaminat fie cu Salmonella, și eu E coli sau alți microbi. În felul acesta existând și riscul ridicat de apariție a toxiinfectiilor alimentare.
Există numeroase tipuri de căpușe fiecare având un habitat specific. Ele sunt vectori pentru numeroase boli precum: boală Lyme, febra hemoragică din Crimea-Congo, febra Q sau tularemia.
Boală Lyme se manifestă prin inrosirea accentuată a zonei unde a avut loc înțepătura, oboseală nejustificată, febră și frisoane.
Mușcăturile de căpușe rezultă din contactul cu iarba. Odată ce pătrund în piele, ele încep să se hrănească după 12 ore și de aceea riscul de infecție este scăzut dacă acestea sunt înlăturate în timp util.
Gândacii se găsesc în special în America de Sud și transmit boala numită Chagas. Ei trăiesc în pereții caselor umede și sunt activi doar noaptea.
Gândacii transportă germeni care dau toxiinfecții alimentare și sunt responsabili pentru răspândirea de dizenterie și gastroeneterita la oameni.
Pe de altă parte, gândacii pot infesta și cu hepatită de tip A, holeră și o varietate de bacterii sau infecții virale. Însă, problemele nu se opresc aici. Saliva, excrementele și organismele de descompunere ale gândacilor conțin și proteine alergene cunoscute pentru a declanșa alergii și a crește severitatea simptomelor bronșice.
Surse: msn.com, si.edu, cmete.com