Ştiai că primul transplant reuşit de celule stem a avut loc în 1988? În acel an, medicii au folosit mostra de sânge din cordonul ombilical a unui nou-născut pentru tratarea sindromului Fanconi de care suferea fratele său de 5 ani.
Se estimează că la nivel mondial au fost efectuate mai mult de 22.000 de transplanturi cu celule stem provenite din sângele cordonului ombilical.
Celulele stem reprezintă o zonă importantă a medicinei actuale datorită potenţialului lor de regenerare şi reparare a ţesuturilor afectate. Unele terapii actuale, cum este transplantul de măduvă osoasă, deja utilizează celulele stem şi potenţialul lor penrtu regenerarea ţesutului distrus.
Alte terapii sunt încă în studiu şi implică transplantul de celule stem către o zonă a corpului afectată de boală pentru a le direcţiona să se dezvolte şi să se diferenţieze pentru crearea unui ţesut sănătos.
Din păcate, situaţia în România privind terapia cu celule stem nu este una prea roz, medicii ferindu-se să dea declaraţii pe marginea acestui subiect sensibil. Ţara noastră e pe picior de egalitate cu Albania pentru coada clasamentului european la transplantul de celule stem şi boli vindecate cu ajutorul acestei terapii revoluţionare. Lipsa de fonduri alocate de autorităţi este principala cauză care împiedică practicarea acestei terapii în România.
Celulele stem sunt acele celule care se pot dezvolta în orice tip de celule, cum ar fi celule ale ficatului, muşchilor, sângelui sau alte celule cu funcţionalitate specifică. Practic, celulele stem sunt celulele de bază ale organismului uman, “cărămizile” care compun viaţa. Ele creează organele, ţesuturile, sângele şi sistemul nostru imunitar.
Interesant este însă că majoritatea celulelor din corpul nostru pot da naştere numai unor celule de acelaşi tip (de exemplu: celulele sangvine produc celule sangvine, celulele epidermei produc mai multe celule ale pielii etc.).
Celulele stem, în schimb, sunt celule unice care pot da naştere mai multor tipuri de celule (o celulă stem poate crea sângele, rinichiul, inima sau oasele).
Mai mult decât atât, celulele stem, spre deosebire de alte celule din corp, continuă să se dividă pentru perioade lungi de timp şi pot ajuta la întărirea sistemului imunitar, luptând efficient cu infecţiile şi agenţii patogeni din mediul extern.
În plus, celulele stem prezente în placentă şi cele din cordonul ombilical sunt importante surse de trombocite şi celule roşii, care transportă oxigenul şi substanţele nutritive în sânge.
Celulele stem sunt celule nespecializate care se caracterizează prin:
În functie de numărul celulelor în care se pot diferenţia, celulele stem pot fi:
-tutipotente (se pot diferentia in toate tipurile de celule, fiind acelea care construiesc organismul)
-pluripotente (se diferentieaza in aproape toate tipurile de celule)
-multipotente
-oligopotente
-unipotente
Recoltarea celulelor stem se poate efectua indiferent de timpul naşterii: naştere vaginală, naştere prin cezariană, naştere multiplă, naştere premature sau naştere în apă.
Recoltarea sângelui din cordonul ombilical este complet nedureroasă şi sigură pentru mămică şi bebeluş deoarece nu intervine în procesul de travaliu sau naştere propriu-zis.
În cazul persoanelor sănătoase, celulele stem au capacitatea de a reînnoi permanent sângele şi celulele sistemului imunitar, însă atunci când există carenţe sau afecţiuni care slăbesc imunitatea, precum şi atunci când sunt urmate tratamente dure împotriva cancerului, cum ar fi chimioterapia, este necesar un transplant de celule stem pentru a reface capacitatea sistemului imunitar şi pentru a curăţa sângele afectat.
Stocarea celulelor stem recoltate din sângele şi ţesutul cordonului ombilical al nou-născutului este o procedură din ce în ce mai utilizată. Această oportunitate nu este valoroasă numai pentru copil însuşi, dar creşte şi posibilitatea de a trata un membru al familiei care ar avea nevoie de un transplant de celule stem şi nu le poate utiliza pe ale sale.
Noul Kit de recoltare NATALITY de la Cryo Save a îmbunătăţit substanţial trusele de recoltare, în acord cu cerinţele internaţionale FACT (Fundaţia pentru Acreditare Terapie Celulară) – cea mai prestigioasă autorizaţie europeană în domeniul celulelor stem – şi AABB (Asociaţia Americană a Băncilor de Celule Stem).
Trebuie să ştii că celulele stem recoltate sunt depozitate în cele mai sigure condiţii. Depozitarea se realizează în recipiente cu azot lichid sau vapori de azot lichid la o temperatură de -196 grade Celsius, special concepute în acest sens, astfel încât să reziste calamităţilor naturale precum incendii, cutremure, inundaţii etc.
Recipientele în care sunt depozitate celulele stem nu necesită energie electrică pentru a se menţine în funcţiune .
Un lucru este cert: celulele stem recoltate din sângele cordonului ombilical şi stocate ca la carte ar putea fi, într-o bună zi, singura şansă la viaţă pentru persoanele dragi din viaţa ta. Ele pot trata sau îmbunătăţi anumite afecţiuni care astăzi nu au leac.
Până în prezent, sângele cordonului ombilical a fost folosit cu succes în tratamentul a peste 75 de afecţiuni, precum diferite tipuri de cancer, boli de sânge şi deficienţe imune, cum este cazul leucemiilor, anemiei cu celule în seceră (siclemia), talasemia, boala Hodgkin şi limfomul non-Hodgkin.
De asemenea, celulele stem tratează afecţiuni foarte rare, cu potenţial fatal, cum este boala Krabbe sau sindromul Sanfilippo. Însă de la an la an apar noi afecţiuni pe lista celor 75 care pot fi tratate cu ajutorul celulelor stem.
Cercetătorii americani încearcă acum să găsească o metodă prin care să folosească celulele stem pentru pacienţii care au suferit paralizii sau leziuni cerebrale, pentru bolnavii de diabet de tip 1, cei cu leziuni la nivelul coloanei vertebrale, cardiacii, persoane care au suferit un infarct sau dereglări neurologice precum scleroza multiplă. Multe dintre studiile întreprinse au avut loc pe animale, iar rezultatele sunt într-o fază incipientă.
Important de precizat este că tratamentul cu celule stem nu se face cu propriile celule stem ale bolnavului, deoarece astfel se creează premisele revenirii bolii. Au existat însă şi excepţii, dovadă stand un caz din 2007, publicat în revista Pediatric, al unui copil care s-a îmbolnăvit de lecemie şi căruia i-au fost transplantate celule stem proprii recoltate la naştere, urmând ca la 5 ani de la intervenţie, copilul să fie complet sănătos. În schimb, este indicat ca donatorii de celule stem să fie fratele sau sora pacientului.
Însă în doar 25% din cazuri se demonstrează că fratele este compatibil cu bolnavul, iar 7 din 10 pacienţi trebuie să caute un donator în afara familiei.
Vezi mai jos lista completă bolilor care pot fi tratate cu ajutorul celulelor stem
LEUCEMII ACUTE |
|
|
Leucemia acuta limfoblastica |
|
Leucemia acuta mieloida |
|
Leucemia acuta bifenotipica |
|
Leucemia acuta nediferentiata |
|
LEUCEMII CRONICE |
|
Leucemia cronica mieloida |
|
Leucemia cronica limfocitica |
|
Leucemia cronica infantila mieloida |
|
Leucemia cronica infantila mielomonocitica |
|
BOLI LIMFOPROLIFERATIVE |
|
Boala Hodgkin |
|
Limfom non Hodgkin |
|
Limfomul Burkitt |
|
SINDROAME MIELODISPLAZICE |
|
Anemia refractara |
|
Anemia refractara cu exces de blasti |
|
Anemie refractara cu sideroblasti inelari |
|
Anemia refractara cu exces de blasti in formare |
|
Leucemie mielomonocitara cronica |
|
BOLI MIELOPROLIFERATIVE |
|
Mielofibroza acuta |
|
Metaplazia mieloida agnogenica |
|
GAMOPATII MONOCLONALE |
|
Mielom multiplu |
|
Leucemia cu plasmocite |
|
Macroglobulinemia Waldenstrom |
|
ANOMALII DE SINTEZA A GLOBINEI |
|
Beta talasemia majora (Anemia Cooley) |
|
Anemia congenitala diseritropoetica |
|
Anemia Blackfan-Diamond |
|
Aplazia pura a seriei eritrocitare |
|
Siclemia (Boala cu eritrocite in “secera”) |
|
BOLI ALE CELULEI STEM |
|
Anemia aplastica severa |
|
Citopenia congenitala |
|
Diskeratoza congenitala |
|
Anemia congenitala Fanconi |
|
Hemoglobinuria paroxistica nocturna |
|
BOLI FAGOCITARE |
|
Sindromul Chediak-Steinbrick-Higashi |
|
Granulomatoza cronica |
|
Disgenezie reticulara |
|
Deficienta de Neutrophil Actin |
|
BOLI LIPOSOMALE |
|
Adrenoleucodistrofia |
|
Bola Gaucher |
|
Sindrom Hunter (MPS –II) |
|
Sindrom Hurler (MPS- IH) |
|
Boala Krabbe |
|
Sindrom Maroteaux-Lamy (MPS – VI) |
|
Leucodistrofia Metacromatica |
|
Sindromul Morqui (MPS – IV) |
|
Mucolipidoza II |
|
Boala Niemann-Pick |
|
Sindromul San Filipp (MPS III) |
|
Sindromul Scheie (MPS – IS) |
|
Sindromul Sly (MPS – VII) |
|
Boala Wolman |
|
BOLI HISTIOCITARE |
|
Limfohistiocitoza familiala eritrogocitica |
|
Hematofagocitoza |
|
Histiocitoza |
|
Histiocitoza celulelor Langerhans |
|
BOLI ALE SISTEMULUI IMUN CONGENITALE |
|
Absenta limfocitelor T sau B |
|
Ataxia teleangiectazia |
|
Sindromul limfocitar Bare |
|
Imunodeficienta variabila comuna |
|
Sindromul DiGeorge |
|
Sindromul Kostmann |
|
Deficienta de adeziune a leucocitelor |
|
Sindromul Omenn |
|
Imunodeficienta severa combinata (SCID) |
|
SCID cu deficienta de adenozin dezaminaza |
|
Sindrom Wiskott-Aldrich |
|
Alterarea limfoproliferarii X linkate |
|
ALTE BOLI EREDITARE |
|
Hipoplazia cartilaj-par |
|
Lipofuscinoza ceroida |
|
Porfiria congenitala eritropoietica |
|
Trombastenia Glanzmann |
|
Sindromul Lesch-Nyhan |
|
Osteopetroza |
|
Boala Tay Sachs |
|
DEFICITE CONGENITALE ALE TROMBOCITELOR |
|
Amegacaricitoza |
|
Trombocitopenia congenitala |
|
BOLI AUTOIMUNE |
|
Sindromul Evans |