Chimicale care îmbolnăvesc tiroida. Ce sunt disruptorii endocrini și în ce produse sunt folosiți

Disruptorii endocrini pot avea un rol important în declanșarea bolilor de tiroidă.
  • Publicat:
Chimicale care îmbolnăvesc tiroida. Ce sunt disruptorii endocrini și în ce produse sunt folosiți
Chimicale care îmbolnăvesc tiroida. Ce sunt disruptorii endocrini și în ce produse sunt folosiți. Foto: Shutterstock

Tiroida este foarte sensibilă la acțiunea unor chimicale care ne înconjoară la tot pasul. Fie că vorbim de ambalaje tratate cu substanțe deloc inofensive sau de alimente care conțin cantități mari de fitoestrogeni ori tiocianați, mai ales în condițiile unui deficit de iod, tiroida „captează” cu ușurință acești compuși care pot crea dezechilibre în ceea ce privește secreția hormonilor tiroidieni.

Unde se ascund disruptorii endocrini

Disruptorii endocrini sunt o problemă la nivel mondial, iar în ultima perioadă se conștientizează din ce în ce mai mult importanța acestora în declanșarea diferitor afecțiuni.

Potrivit medicului endocrinolog Roxana Dumitriu-Stan, disruptorii endocrini cei mai vehiculați sunt:

  • bisfenolul A (utilizat pentru a produce diferite mase plastice, pentru fabricarea biberoanelor, recipientelor reîncărcabile pentru apă, recipientelor din plastic pentru băuturi, ambalajelor alimentare, jucăriilor sau CD-urilor etc.)
  • ftalații (regăsiți în diverse ambalaje, în cosmetice precum săpunuri, geluri de duş, fixativ, lac de unghii etc., dar şi în multe alte produse din plastic flexibil, ambalaje pentru produse de curățenie, gume de şters etc.)
  • fitoestrogenii din plante, care pot avea activitate asemănătoare hormonilor, precum genisteina din produsele pe bază de soia

„În momentul în care organismul intră în contact cu o astfel de substanță, aceasta poate crește sau poate să scadă nivelul hormonal normal, să acționeze asemănător cu hormonii secretați în mod normal sau să altereze producția normală hormonală. Disruptorii endocrini au fost legați de afectarea fertilității, creșterii, a sistemului nervos central, de pubertatea precoce, diferite cancere, alterarea funcției imune, boli metabolice, obezitate”, adaugă medicul.

Foto: Shutterstock

Alimentele gușogene și deficitul de iod

Vârsta înaintată și sexul feminin sunt factori de risc în apariția bolilor tiroidiene, în special hipotiroidism subclinic, o formă ușoară, cu simptome minime sau absente, caracterizată prin TSH mărit și fT4 normal.

Dar asta nu înseamnă că tinerii sunt feriți de probleme! În cazul acestora, manifestările clinice sunt chiar „mai zgomotoase”.

Un alt factor care crește semnificativ riscul de disfuncții tiroidiene – cu precădere gușa endemică (adică inflamația glandei tiroide) – este deficitul de iod.

„În afară de lipsa iodului există și anumite substanțe, așa-numite gușogene, care pot determina apariția gușei. Tiocianații naturali regăsiți în varză, conopidă, broccoli, napi pot determina gușă, însă acestea sunt implicate în apariția patologiei tiroidiene doar dacă aportul alimentar este extrem de crescut și în condițiile unei carențe de iod”, explică medicul endocrinolog Roxana Dumitriu-Stan.

Foto: Shutterstock

Ambalaje tratate cu „substanțe chimice veșnice”

Multe restaurante și cu precădere cele din zona fast-food folosesc ambalaje și recipiente de unică folosință care sunt tratate cu substanțe chimice nocive pentru sănătate, arată un nou studiu.

Potrivit mai multor asociații europene sanitare și de mediu, ambalajele produselor de tip fast-food conțin PFAS, adică substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate, care se găsesc și în vase de teflon sau în materiale textile.

Aceste substanțe sunt asociate cu un risc crescut de apariție a numeroase patologii. Printre acestea, obezitatea, dereglările hormonale, afectarea sistemului reproducător și a imunității, chiar și unele forme de cancer. Mai mult, susțin experții, PFAS pot determina un răspuns mai redus la vaccinuri.

Un alt studiu arată că acești compuși PFAS pot trece în laptele matern, afectând sănătatea bebelușului.

Folosirea PFAS în ambalajele alimentelor de tip fast-food este justificată de faptul că aceste substanțe cresc rezistența materialului. Cu alte cuvinte, alimentele prăjite în ulei încins sunt ambalate în astfel de recipiente „tratate” pentru că grăsimea nu mai trece prin ambalaj.

Peste 70% din probele recoltate și analizate prezentau o expunere intenționată la PFAS.

PFAS au fost denumite de cercetători „substanțe chimice veșnice” deoarece persistă în mediul înconjurător și au nevoie de un timp îndelungat pentru a se descompune, contaminând astfel apa potabilă, solul și aerul.

Foto: Shutterstock
Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult