Menoragia (sau hipermenorea) este termenul medical pentru perioadele menstruale cu sângerări abundente sau prelungite. Deşi sângerarea menstruală gravă este o preocupare comună, majoritatea femeilor nu suferă o pierdere de sânge suficient de abundentă pentru a fi definită ca menoragie. Iată câteva explicaţii pentru care o parte dintre femei se confruntă cu această problemă şi află ce anume poţi face dacă te numeri printre acestea.
Menoragia nu permite menţinerea activităţilor obişnuite, deoarece se manifestă sub forma pierderii abundente de sânge şi apariţiei crampelor puternice.
Semnele şi simptomele menoragiei pot include:
• Nevoia de protecţie dublă sanitară pentru a controla fluxul menstrual
• Trezitul constant de-a lungul nopţii pentru schimbarea absorbantelor
• Sângerare care ţine mai mult de o săptămână
• Cantitate ridicată de cheaguri de sânge
• Restricţionarea activităţilor zilnice ca urmare a fluxului menstrual sporit
• Simptomele anemiei, cum ar fi oboseala sau dificultăţile de respiraţie
Dezechilibrul hormonal
Într-un ciclu menstrual normal, un echilibru între hormonii estrogen şi progesteron reglează acumularea mucoasei uterului (endometrium), care este eliminat în timpul menstruaţiei. Dacă apare un dezechilibru hormonal, endometrul se dezvoltă în exces şi în cele din urmă scade prin sângerări menstruale grele. Mai multe afecţiuni pot provoca dezechilibre hormonale, inclusiv sindromul ovarului polichistic (PCOS), obezitatea, rezistenţa la insulină şi problemele tiroidiene.
Disfuncţia ovarelor
Dacă ovarele nu eliberează un ovul (ovulaţie) în timpul unui ciclu menstrual (anovulaţie), corpul tău nu produce hormonul progesteron, aşa cum ar fi normal în timpul unui ciclu menstrual. Acest lucru duce la dezechilibru hormonal şi poate conduce în cele din urmă la menoragie.
Fibroame uterine
Fibroamele uterine pot provoca sângerări menstruale mai puternice decât cele normale sau prelungite. De aceea este important să afli printr-un consult ginecologic şi o ecografie intravaginală dacă ai sau nu un fibrom uterin. Fibromul uterin este o masă celulară ce se dezvoltă în interiorul cavităţii uterine, la exteriorul uterului sau în grosimea peretelui acestuia.
Polipii
Polipii uterini sunt diferiţi de fibroame şi pot provoca sângerări menstruale abundente sau prelungite. Statisticile spun ca aproximativ 25% dintre femei au polipi uterini. Polipul uterin este o masă de ţesut ce se dezvoltă în interiorul uterului ca o mică excrescenţă prinsă de peretele uterin.
Adenomioza
Această afecţiune survine atunci când glandele din endometru devin înglobate în muşchiul uterin, provocând adesea hemoragii grele şi crampe puternice, dureroase.
Dispozitivul intrauterin
Menoragia este un efect secundar bine-cunoscut al utilizării unui sterilet nonhormonal pentru controlul sarcinilor nedorite.
Cancerul uterin şi cancerul de col uterin pot provoca sângerări menstruale excesive, în special dacă eşti în postmenopauză sau dacă ai avut un rezultat anormal la testul Papanicolau în trecut.
Tulburări de sângerare moştenite
Unele tulburări de sângerare – cum ar fi boala von Willebrand, o afecţiune în care un factor important de coagulare a sângelui este deficitară sau afectată – poate provoca sângerări menstruale anormale.
Medicamente
Anumite medicamente, inclusiv medicamentele antiinflamatoare, medicamente hormonale cum ar fi estrogenul şi anticoagulantele pot contribui la sângerări menstruale excesive sau prelungite.
Alte afecţiuni medicale
O serie de alte afecţiuni medicale, inclusiv afecţiuni hepatice sau renale, pot fi asociate cu menoragia.
Din punct de vedere al stilului de viaţă, există câteva trucuri despre care se ştie că ajută la ameliorarea simptomelor:
• Gheaţă. Aplică un pachet de gheaţă pe abdomen timp de 20 de minute, de câteva ori pe zi, atunci când sângerarea începe să devină deosebit de abundentă.
• Vitamine. Încercă suplimentele de vitamina C pentru a-ţi ajuta organismul să absoarbă fierul şi eventual să întărească vasele de sânge.
• Fier. Unele cercetări sugerează că nivelurile scăzute de fier pot creşte sângerarea menstruală şi că suplimentarea cu minerale o poate reduce.
Din punct de vedere medical, opţiunile sunt variate şi pot consta în tratamente orale, cu hormoni, instrumente intrauterine sau chiar intervenţii chirurgicale. Important de menţionat şi reţinut este faptul că este esenţial consultul medicului specialist, alături de care vei putea decide care este cea mai bună variantă de tratament pentru tine!