Bolile pot apărea în toate segmentele tractului digestiv. Se diferenţiază dereglări funcţionale, fără vătămarea ţesuturilor, dar şi boli care duc la vătămarea acestora. Ulcerul, gastrita, sindromul colonului iritabil sunt doar câteva dintre afecţiunile din cauza cărora poţi avea de suferit.
Pe lângă evitarea cauzelor declanşatoare, trebuie să se ţină cont de bilanţul echilibrat de lichide şi minerale. După carenţele alimentare, alimentaţia se îmbogăţeşte încet prin ceai şi carbohidraţi (pâine crocantă).
Prin mişcările încetinite ale intestinului, din conţinutul acestuia este sustrasă prea multă apă şi se ajunge la constipaţie.
Cauzele sunt adesea lipsa de fier, aportul insuficient de lichide, lipsa de mişcare sau uzul îndelungat de laxative. În Germania suferă de constipaţie între 30 şi 60% dintre adulţi. Se recomandă o schimbare a alimentaţie, cu alimente bogate în fibre şi aport de lichide.
Colonul iritabil este o dereglare a funcţiei intestinului gros cu dureri de burtă sub formă de crampe, alternanţa diareei cu constipaţia. Cauzele pot fi problemele psihice precum şi intoleranţa la alimente.
Sindromul stomacului iritabil se bazează printre altele pe o dereglare a mişcării stomacului, însoţită de o dereglare a golirii alimentelor în intestin.
Factorii de risc:stresul, fumatul, folosirea exagerată a analgezicelor, consumul exagerat de alcool, precum şi infecţiile bacteriene cu helicobacter pylori.
Simptomele sunt reprezentate de dureri puternice în regiunea superioară a burţii, legate de aportul de alimente. Când apare riscul de perforare a intestinului, se consumă alimente pasate.
Gastrita este o inflamaţie acută sau cronică a mucoasei stomacului. Poate fi cauzată de infecţii, substanţe chimice şi infecţii autoimune (gastrită atropică). Simptomele principale sunt durerile de burtă şi greaţa, apar mai ales după consumul de alimente.
Bolile inflamatorii ale intestinului lezează mucoasa prin infecţii autoimune. Scaunele cu sânge, durerile de stomac şi pierderea în greutate sunt simptomele principale.În timpul perioade acute se menajează intestinul prin alimentaţie, care poate fi lichidă sau administrată prin sondă. Apoi se recomandă dieta de bază.
Cancerul tractului digestiv duce adesea la îngustări care se tratează prin operaţie. Evoluţia bolii nu poate fi influenţată de alimentaţie.
Maldigestia (digestia incompletă a nutrienţilor) şi malabsorţia (dereglări de absorţie) duc la o exploatare redusă a alimentelor şi, în final, la o alimentaţie deficitară şi incorectă.
Cauzele sunt lipsa enzimelor digestive, o suprafaţă de mucoasă redusă (de ex. la sindromul intestinului scurt) sau o floră bacteriană deficitară a intestinului subţire.
Stomacul şi intestinul subţire abia dacă deţin bacterii, în schimb, intestinul gros conţine până la 10mrd/g de excremente. Raportul cantitativ dintre diferitele tulpini de bacterii se răsfrânge asupra funcţiei intestinului. El este influenţat de alimentaţie, dar şi de terapia cu antibiotic. Culturile de iaurt au efect de armonizare a florei intestinale.
Alimentaţia modernă gastroenterologică ( dieta de bază, dieta completă uşoară) elimină componentele intolerabile individuale şi asigură aportul necesar de nutrient şi energie. La dereglările de tranzit se vor consuma alimente pasate.
.
Sursa: Atlasul de nutriţie, autori Gaby Schwenk – Hauber şi Michael Schwenk, editura RAO.