Constipaţia cronică – cauze şi remedii

Constipaţia cronică poate apărea în cadrul unor boli, cum sunt hipotiroidismul, diabetul zaharat, boala Parkinson, demenţa, depresia sau ca efect secundar al medicamentelor (analgezice opioide, medicamente folosite în tratamentul bolii cardiace ischemice sau hipertensiunii arteriale).

Cauzele constipaţiei cronice

„Constipaţia cronică poate fi o afecţiune izolată, legată de stilul de alimentaţie sau de un colon cu lungime sau calibru mai mare sau cu tulburări de motilitate. Atunci când tranzitul intestinal se schimbă brusc şi se instalează constipaţia, trebuie să vedem în asta un semnal de alarmă ce necesită investigare colonoscopică, întrucât constipaţia recent instalată, mai ales la o persoană vârstnică, se poate datora unei tumori la colon.

De asemenea, când constipaţia se asociază cu anemia, cu scăderea în greutate inexplicabilă şi dureri abdominale severe se recomandă investigarea amănunţită, acestea semnalând o boală colonică structurală’’, spune rr gastroenterolog Elena Ciupercă pentru CSID.

Recomandări

Legătura dintre hemoroizi şi constipaţie

Mituri şi adevăruri despre constipaţie

Primele reguli în tratamentul constipaţiei ţin de stilul de viaţă şi de dietă. Este necesar să consumăm 1,5- 2 litri de lichide în fiecare zi şi să avem o dietă bogată în fructe, legume, salate, cereale, pâine integrală. De asemenea, activitatea fizică este esenţială, deoarece constipaţia apare mai frecvent la persoanele sedentare.

„Mulţi oameni “sar” peste masa de dimineaţă. Stimularea motilităţii colonice este însă maximă după micul dejun şi  depăşeşte stimularea produsă de consumul de cafea. Astfel, reluarea micului dejun este importantă la persoanele care suferă de constipaţie.

Plasarea unui suport sau taburet sub picioare poate fi utilă la persoanele cu dificultăţi la evacuare din cauza slăbirii musculaturii perineale sau abdominale’’, adaugă specialistul.

Atunci când constipaţia este asociată anumitor afecţiuni, tratamentul acestora poate ameliora simptomatologia.

Remedii naturale sau pastile?

Dacă aceste măsuri nu rezolvă problema, este nevoie de tratament medicamentos, de obicei cu suplimente de fibre (metilceluloza, psyllium) sau laxative osmotice (lactuloza, polietilenglicol, săruri de magneziu).

Suplimentele de fibre şi lactuloza pot avea ca efecte secundare balonarea şi flatulenţa. Efectul laxativelor osmotice nu se manifestă însă imediat, poate să apară după 2-3 zile, ele doar reţin apa în intestin şi “înmoaie” conţinutul intestinal, care este eliminat astfel cu uşurinţă prin mişcările colonului.

Laxativele  iritante – senna, cascara, aloe, bisacodilul – stimulează mişcarea şi secreţia intestinală şi au efect rapid. Ele însă produc crampe abdominale şi diaree, care nu poate fi controlată prin modificarea dozei, aşa că poat duce în timp la scăderea motilităţii colonice.

Clismele şi administrarea de supozitoare provoacă evacuarea, fie prin distensia pe care o realizează, fie prin efect osmotic, dar pot produce leziuni ale mucoasei rectale.

Multe dintre suplimentele alimentare aflate pe piaţa din România sunt de fapt laxative iritante, astfel încât compoziţia acestora trebuie studiată cu atenţie înainte de administrare. De asemenea, pastilele care conţin senna, cascară sau aloe sunt considerate “naturale”. Acestea sunt însă laxative iritante şi nu reprezintă prima linie de tratament în constipaţia cronică. Laxativele iritante pot fi folosite la persoanele cu constipaţie severă, care nu răspunde la niciun tratament.

„Suplimentele (ispaghula, psyllium) pot rezolva problema constipaţiei la persoanele care au o dietă saracă în fibre.  Pentru ca acest lucru să se întâmple, este important ca acestea să se asocieze cu o hidratare corespunzătoare.

Jumătate din greutatea scaunului este reprezentată de bacterii, aşa că modularea florei intestinale prin pre si probiotice poate avea un rol în tratamentul constipaţiei’’, mai spune medicul Elena Ciupercă pentru CSID.

Cât contează alimentaţia în constipaţia cronică

În formele uşoare de constipaţie pot fi suficiente măsurile de dietă, hidratarea corespunzătoare şi alimentele bogate în fibre. În formele severe este însă aproape întotdeauna nevoie de tratament medicamentos.

O alimentaţie bazată pe proteine animale din carne, branză şi saracă în fibre, cu aport redus de lichide, poate duce la instalarea constipaţiei. Dacă lăsăm constipaţia netratată, reabsorbţia de apă şi electroliţii fac ca rezidiile din colon să capete o consistenţă crescută şi să fie din ce în ce mai greu de eliminat.

Foto: 123rf.com