În mijlocul verii, berea se numără fără îndoială printre alegerile care ne răcoresc.
Fie că preferăm berea cu alcool, fără alcool, blondă sau brună, studiile internaţionale demonstrează posibile efecte pozitive asupra organismului uman.
Corina Zugravu, Preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, trece în revistă câteva dintre posibilele efecte benefice ale consumului moderat de bere.
La nivel internaţional comunitatea ştiinţifică s-a concentrat de-a lungul timpului asupra studiului efectelor consumului moderat de bere pentru organismul uman.
Datorită ingredientelor sale naturale, berea poate fi integrată cu succes într-un regim de viaţă echilibrat, cercetările detaliate confirmând acest fapt. Printre cele mai active comunităţi ştiinţifice se numără cele din Spania, Israel sau America de Nord.
Odată cu Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, a intrat şi România pe lista ţărilor implicate în cercetare în domeniu şi mă bucur că din 2013 putem prezenta studii cu relevanţă internaţională. Temele abordate în cercetare sunt variate, în cele ce urmează voi încerca să punctez câteva dintre acestea, spune Corina Zugravu, Preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie.
Diabetul de tip II: Un consum moderat de bere, combinat cu o dietă bazată pe alimente precum peştele, fructele, legumele şi uleiul de masline, poate avea un rol pozitiv în combaterea diabetului de tip II. Acest efect este datorat în principal vitaminelor, acidului folic, fierului şi calciului care se regăsesc în bere.
Bolile cardiace: Consumul de bere în cantităţi moderate poate contribui la o incidenţă mai mică a infarcturilor sau a altor afecţiuni ale inimii. În cazurile persoanelor care au consumat moderat bere au fost identificate modificări pozitive ale nivelul compoziţiei chimice a sângelui, modificări asociate cu un risc scăzut de apariţie a bolilor cardiace.
Pietrele la rinichi: Introducerea unui consum moderat de bere în dietă poate scădea riscul de apariţie a pietrelor la rinichi, cu până la 40%. Performanţa obţinută de bere nu a fost egalată de nicio altă băutură, fie ea alcoolică sau nonalcoolică, incluzând laptele, sucurile de fructe şi ceaiul. Aceste efecte pozitive se datorează conţinutului redus de alcool şi cantităţii de apă conţinute de bere, ce concură la creşterea fluxului de fluide, reducând astfel riscul acumulării de pietre.
Boala Parkinson: Consumul moderat și regulat de bere poate fi una dintre strategiile de reducere a riscului de apariție a bolii Parkinson. O posibilă explicație a rolului pe care berea îl poate avea în prevenirea apariției bolii Parkinson ține de ingredientele sale naturale. Boala Parkinson este o boală neurologică progresivă, care implică diminuarea numărului de neuroni, iar berea conține o cantitate mare de purină, care poate lucra sinergic cu etanolul pentru a mări nivelul de acid uric rezultat din metabolism.
Cataractă: Berea, în special cea brună, poate reduce riscul de cataractă cu până la 50%. Antioxidanţii prezenţi în bere protejează celulele din ochi, numite mitocondrii. Mitocondriile deteriorate pot conduce la o incidenţă crescută a cataractei, ele fiind responsabile pentru transformarea glucozei în energie.
Consumul moderat de bere, recomandat persoanelor sănătoase, trebuie completat de un stil de viaţă echilibrat şi de o alimentaţie corespunzătoare, atrag atenţia membrii Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie.
Un consum moderat de bere înseamnă o cantitate de 660 ml/zi pentru bărbaţi şi 330 ml/zi pentru femei, cu o concentraţie alcoolică de maxim 5%.