O dietă bogată în sare reduce fluxul de sânge din creier şi determină apariţia demenţei în rândul şoarecilor, afirmă un nou studiu al oamenilor de ştiinţă de la Weill Cornell Medicine. Află cum a fost corelat consumul de sare cu deficienţele mentale!
Ştim cu toţii că majoritatea oamenilor din ţările civilizate consumă de două ori mai multă sare decât necesarul zilnic. Iar efectele se reflectă în bolile de rinichi, în presiunea arterială crescută, în numărul în creştere al atacurilor cerebrale, în creşterea numărului de persoane care au insuficienţă cardiacă. Asta, dacă amintim doar cele mai mai riscuri la care îţi expui organismul dacă aportul tău de sare este crescut. Printre aceste riscuri se numără, conform unui studiu recent, şi apariţia demenţei. Exista un alt studiu realizat în Canada în 2011 pe 1200 de adulţi sedentari care ajunsese la concluzia că cei care au un aport de sare crescut în dieta lor au un risc mai mare de a dezvolta un declin cognitiv. Deci combinaţia de sedentarism şi consum excesiv de sare, se ştia deja, că duce la o deteriorare cognitivă.
Însă studiul publicat la jumătatea lui ianuarie 2018 în Nature Neuroscience este primul care dezvăluie o legătură între sistemul intestinal şi creier, leagând aportul ridicat de sare cu declanşarea tulburărilor neurovasculare şi cognitive. Constatările aduc în lumină o potenţială ţintă viitoare pentru combaterea efectelor nocive asupra creierului cauzate de excesul de sare.
Autorul principal, Dr. Costantino Iadecola, director al Mind Research Institute (BMRI), Neurologie la Weill Cornell Medicine a declarat că au descoperit că şoarecii hrăniţi cu o dietă bogată în sare au dezvoltat demenţă chiar şi atunci când tensiunea arterială nu a crescut. Acest lucru a fost surprinzător deoarece la om, efectele nocive ale sării asupra cogniţiei au fost atribuite hipertensiunii arteriale.
O mare majoritate, aproximativ 90% dintre adulţii americani, consumă mai mult sodiu dietetic decât doza zilnică recomandate de 2.300 mg pe zi.
Şoarecii au primit alimente care conţineau sare în proporţie de 4% sau 8%, reprezentând o creştere de 8 până la 16 ori a nivelul de sare comparativ cu o dietă normală de şoarece. Nivelul superior a fost comparabil cu consumul ridicat de sare umană. După opt săptămâni, oamenii de ştiinţă au examinat şoarecii utilizând imagistica prin rezonanţă magnetică. Şoarecii au prezentat reduceri semnificative ale fluxului sanguin cerebral în repaus în două zone ale creierului implicate în învăţare şi memorie: scădere cu 28% a cortexului şi 25% în hipocampus.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că o disfuncţie a celulelor vaselor de sânge, denumite celule endoteliale, a redus producţia de oxid nitric, un gaz produs în mod normal de către celulele endoteliale pentru a relaxa vasele de sânge şi a creşte fluxul sanguin. Pentru a vedea dacă efectele biologice ale unei diete bogate în sare ar putea fi inversate, Dr. Iadecola şi colegii săi au reîntors câţiva şoareci la o dietă regulată/obişnuită timp de patru săptămâni şi au descoperit că fluxul sanguin cerebral şi funcţia endotelială au revenit la normal.
Rozătoarele care au consumat doar dietă cu conţinut ridicat de sare au dezvoltat demenţă, înregistrând o deteriorare semnificativă la rezultatele unor test de recunoaştere a obiectelor, de labirint şi construirea de cuiburi – o activitate tipică de viaţă zilnică pentru şoarecii normali.
Ulterior, oamenii de ştiinţă au efectuat mai multe experimente pentru a înţelege mecanismele biologice care îmbină aportul ridicat de sare cu declanşarea demenţei. Ei au descoperit faptul că şoarecii au dezvoltat un răspuns imunitar adaptiv în intestinele lor, cu activitate sporită a unui subset de celule albe din sânge care joacă un rol important în activitatea altor celule imune. Creşterea acestor celule albe din sânge, limfocitele T helper numite TH17, a stimulat producerea unei proteine numite interleukină 17 (IL-17) care reglează răspunsurile imune şi inflamatorii, determinând o reducere a producţiei de oxid nitric în celulele endoteliale.
Într-un experiment final, oamenii de ştiinţă au tratat şoarecii cu un medicament cunoscut pentru a preveni suprimarea activităţii de oxid nitric, numit inhibitor ROCK Y27632. Medicamentul a redus nivelul de circuit a IL-17 şi şoarecii au demonstrat funcţii comportamentale şi cognitive îmbunătăţite, a declarat dr. Iadecola. IL-17-ROCK este o ţintă interesantă pentru cercetarea viitoare în cauzele insuficienţei cognitive, afirmă dr. Giuseppe Faraco, profesor asistent de cercetare în neuroştiinţă la BMRI şi primul autor al studiului. Se pare că aceasta contracarează efectele cerebrovasculare şi cognitive ale unei diete bogate în sare şi poate de asemenea să ajute persoanele cu boli şi afecţiuni asociate cu niveluri ridicate de IL-17, cum ar fi scleroza multiplă, artrita reumatoidă, boala inflamatorie intestinală şi alte boli autoimune.
Un astfel de studiu ar trebui să ajute populaţia să înţeleagă efectele dăunătoare ale excesului de sare şi să o determine să diminueze aportul zilnic. Fapt ce nu este imposibil, deoarece organismul se poate obişnui cu atât cât îi oferi.
4 semne că mânânci prea multă sare
Ţi-e sete! Dacă mănânci alimente bogate în sare (chipsuri, spaghette, pizza), corpul tău va avea nevoie de un aport crescut de apă, pentru a reechilibra nivelul de fluide din corp.
Transpiri prea mult! După o cină sărată, te poţi trezi a doua zi şi balonată şi cu picioarele umflate, pentru că organimul tău a reţinut apă în ţesuturi. Clinica Mayo consideră că acest tip de edem – retenţia de apă în ţesuturi – este un simptom al unei boli cronice sau al unui consum ridicat de sare. Ori acest exces de apă trebuie eliminat prin transpiraţie. Care va fi… abundentă.
Ai probleme cu rinichii! O dietă bogată în prea mult sodiu poate altera funcţia rinichilor. Mai multă sare înseamnă un nivel crescut de proteine în urină. Iar acesta înseamnă in risc major pentru o boală de rinchi. În plus, mai multă sare poate duce şi la apariţia pietrelor la rinichi.
Ai tensiunea arterială crescută! Consumul crescut de sodiu poate creşte presiunea sângelui pentru că este un exces de fluide în corp şi obligând inima să pompeze mai mult.