Într-o lume pe repede-înainte şi invadată de produse alimentare de tot felul, unul din doi copii suferă de alergii sau intoleranţe alimentare. Ce complică depistarea acestora este faptul că foarte mulţi părinţi ignoră simptomele celor mici. În fiecare zi, organismul uman întră în contact cu diferite substanţe străine ce îl pot face să devină mai sensibil şi mai vulnerabil: produse de igienă, aditivi alimentari sau chiar preparatele preferate (gluten, lactoză, amidon).
Din păcate, de cele mai multe ori alergiile sunt confundate cu intoleranţele alimentare. Alergiile sunt o reacţie faţă de anumite alimente ce implică sistemul imunitar, care nu recunoaşte acel aliment că fiind bun pentru organism.
Reacţiile sunt prezente la nivelul sistemului gastrointestinal (constipaţie/diaree, greaţă, vărsături, dureri abdominale, etc) precum şi cutanat (iritaţii, prurit, înroşirea pielii, descuamarea pielii/scalpului, etc). Acest tip de alergii sunt foarte des întâlnite la copii.
Alergiile la copii pot apărea înainte să împlinească vârsta de un an. Copii născuţi prin cezariană sunt mai predispuşi să dezvolte alergii şi intoleranţe încă de mici din cauza faptului că nu se produce imunizarea cu ajutorul bacteriilor benefice prezente în microflora mamei.
Bebeluşii care nu sunt alăptaţi la sân sunt, de asemenea, mai predispuşi la apariţia unor probleme alimentare cum ar fi intoleranţa la lactoză, întrucât sistemul lor imunitar nu a avut timp să fie întărit.
Factorul genetic joacă un rol important. Dacă unul dintre părinţi are o alergie, copilul este mai predispus să dezvolte şi el acel tip de alergie.
Un alt motiv din care apar alergiile la copii sunt alimentele modificate genetic precum porumbul, grâul, soia. Sistemul imunitar al celor mici se va proteja de acestea în mod repetat ducând în final la o boală autoimună.
Aproape orice aliment poate cauza o reacţie alergică. Totuşi, majoritatea alergiilor alimentare severe sunt, în general, cauzate de câteva alimente: lapte, ouă, peste, crustacee, arahide, soia, nuci şi grâu.
Copii care trăiesc în oraşe aglomerate dezvoltă mai uşor alergii şi intoleranţe alimentare din cauza poluării.
Alergiile se manifestă la început prin secrectii nazale apoase, prurit, urticarie, modificarea tranzitului intestinal, stări de oboseală şi somnolenţă, gândire înceţoşată. Netratate alergiile alimentare pot crea în timp probleme autoimune.
Primul pas pe care trebuie să îl facă un părinte este să apeleze la un nutriţionist, întrucât este mult mai specializat în alimentaţie decât un medic pediatru. Fiecare copil are nevoie de un plan personalizat în funcţie de simptomele pe care le are.
“În primele 6-8 luni, bebeluşul ar trebui hrănit la sân, iar ulterior când primeşte mâncare evitaţi să îi daţi alimente cu potenţial crescut de alergeni. Diversificarea trebuie făcută progresiv”, spune Maria Mihăilă, nutritionsit şi fitoterapeut la Getika Holistic Life.
Alimentele pe care le daţi copiilor trebuie să fie cât mai aproape de starea lor naturală. Evitaţi să daţi copiilor preparate care conţin conservanţi.
„O alimentaţie cât mai viu colorată bazată pe fructe şi legume bogate în vitamine şi minerale, ajută corpul micuţilor în a lupta cu orice tip de toxicitate alimentară sau de mediu. Din meniul zilnic al copiilor nu ar trebui să lipsească 3-4 porţii mici de fructe cu un conţinut bogat de vitamin C, A, E şi bioflavoniode, nutrienţi extrem de importanţi în dezvoltarea armonioasă a fiecărei persoane” consideră nutriţionistul.
Pentru a ameliora reacţiile alergice este recomandat cel puţin de două ori pe an o cură cu pre şi probiotice, precum şi deparazitarea cu ajutorul plantelor (suc de cimbrişor, extact de nucă neagră, suc de ţelină) şi a uleiurilor (de cuişoare, scorţişoară, oregano şi ienupăr). Este necesar ca uleiurile să fie terapeutice, special utilizate pentru uz intern şi se vor administra tot timpul diluate cu o bază deoarece sunt foarte puternice în starea lor pură.
Ieşirea cât mai des în natură ajută copii să îşi întărească imunitatea. Mişcarea în aer liber este de foarte multe ori chiar mai benefică decât orice tratament. Studiile arată că exerciţiul fizic regulat atât la adulţi cât şi la copii, poate reduce numărul episoadelor procate de alergii prin mărirea circulaţiei celulare ce implică sistemul imunitar. Tototdată, este indicat că aceştia să nu aibă acces mai mult de două ore pe zi la un smartphone, tabletă. De asemenea, routerul trebuie să fie cât mai departe de camera copiilor.
Sistemul imunitar al copiilor este într-un proces continuu de întărire, iar viaţa de familie poate afecta foarte mult acest process. Conflictele dintre părinţi afectează emoţional copii, care pot somatiza foarte uşor.
Orele stabile de somn sunt un avantaj prin care organismul se poate regenera şi poate lupta împotriva problemelor de sănătate. Oricât de greu poate să pară pentru un părinte, respectarea rutiei de somn ar trebui să fie pe primul loc.
“Bebeluşii au nevoie de minim 14 ore de somn pe zi în timp ce preşcolarii ar trebui să doarmă între 12-13 ore pe zi”, precizează specialistul.
Dacă copilul are reacţii cutanate, este recomandat să folosiţi comprese cu ceai sau ulei de muşeţel, gel pur de aloe vera, suc proaspăt de castraveţi/cartof, sau infuzie din gălbenele/brusture/urzică.
Pentru prevenirea alergiilor în încăperi este recomandată şi folosirea unui aspirator cu filtru antialergeni-epa şi al unui dezumidificator, cu condiţia să fie golit cât mai des.
De asemenea, lenjeriile ar trebui spălate la temperature foarte înalte şi pulverizate cu o soluţie formată din apă şi ulei de eucalipt care este extrem de eficient împotriva acarienilor.
Fie că este vorba de o alergie, o viroză sau o problema mai gravă de sănătate, pentru părinţi este un coşmar să îşi vadă copii bolnavi. Din acest motiv depistarea la timp a cauzelor care pot produce boală este o condiţie pentru liniştea întregii familii. Apelarea preventivă la specialist este de multe ori mult mai benefică şi mai puţin costisitoare decât în cazul în care boală s-a instalat deja.