Ai dureri puternice în piept? Această analiză îți poate salva viața dacă ai o boală de inimă ascunsă!

Coronarografia este o procedură care poate salva viața pacientului cu boli de inimă ascunse. Principalul simptom care indică necesitatea acestei proceduri este durerea puternică în piept. Există însă și persoane cărora le este contraindicată coronarografia. 

Când este recomandată coronarografia, căror categorii de pacienți, cum se desfășoară procedura, dar și ce riscuri există ne explică dr. Adrian Linte, medic primar Cardiologie Intervențională.

Ce este și la ce ajută coronarografia

Coronarografia sau angiografia coronariană este o procedură minim-invazivă care examinează arterele inimii.

Recomandări

Ateroscleroza, principala cauză a deceselor în toată lumea. Ce semne apar când vasele de sânge sunt…

Primele semne de INFARCT. La ce să fii atent, în afară de durerea în piept

O angiografie coronariană oferă informații despre amploarea și localizarea oricărei îngustări în arterele coronare. Printr-un tub subțire (cateter) se injectează o substanță specială în arterele coronare (substanța de contrast), filmul angiografic obținându-se prin vizualizarea cu ajutorul razelor X a curgerii substanței de contrast prin arterele coronare.

Uneori se fac alte teste sau proceduri complementare, cum ar fi:

• cateterism cardiac stâng, adică măsurarea presiunii în interiorul camerelor cardiace (în cazurile rare în care ecocardiografia nu oferă informații suficiente)
• ventriculografie și/sau aortografie, adică verificarea gradului de funcționare a pompei și valvelor cardiace (în cazurile rare în care ecocardiografia nu oferă informații suficiente)
• angioplastia, adică dilatarea cu balon și plasarea unui stent într-una sau mai multe dintre arterele coronare care sunt îngustate

Testul oferă medicilor informații valoroase despre patologia arterelor coronare, cum ar fi ateroscleroza cu îngustările mai mult sau mai puțin critice, sau cu privire la patologia valvelor cardiace (în cazul în care se efectuează cateterism sau ventriculografie/aortografie), anume regurgitația (sângele care curge înapoi prin valvele cardiace) sau stenoza (strângerea de sânge într-o cameră din cauza unei îngustări a valvei).

Când este recomandată coronarografia

Poate fi recomandată pacienților cu angină (durere toracică tipică pentru boala coronariană), celor cu suspiciune de boală coronariană (CAD) sau celor care urmează să fie operați pe inimă pentru alte boli și la care se consideră posibilă existența bolii coronariene.

Unele dintre motivele pentru care se face coronarografia sunt:

• dureri toracice despre care se suspectează că sunt cauzate de arterele coronare îngustate;
• evaluarea gradului de îngustare/blocare a arterelor coronare pentru a vedea dacă acestea trebuie deblocate printr-o procedură, cum ar fi angioplastia și inserarea stentului sau intervenția chirurgicală de bypass;
• testul de stres cu rezultat pozitiv (ECG de efort sau un test similar), fiind necesare mai multe detalii despre arterele coronare pentru luarea deciziilor ulterioare;
• dacă o scanare CT a inimii arată îngustarea semnificativă a arterelor coronare;
• dacă pacientul a avut un infarct, oricât de minor ar fi fost;
• în cazul unui diagnostic de insuficiență cardiacă și/sau boli primare ale mușchiului cardiac (numite cardiomiopatii);
• identificarea de anumite aritmii (anomalii ale ritmului cardiac), caz în care este necesară verificarea existenței unei posibile complicații la nivelul arterelor;
• acolo unde există modificări semnificative inexplicabile ale ECG, iar suspiciunea pentru boala coronariană este mare;
• traumatism toracic în care ar putea fi suspectate leziuni coronariene.

Pacienți cărora le este contraindicată coronarografia

Nu există contraindicații absolute pentru această procedură, însă există și câteva relative ce includ:

• coagulopatie (sindroamele hemoragice cauzate de tulburările de coagulare a sângelui);
• insuficiență cardiacă congestivă decompensată;
• hipertensiune arterială necontrolată;
• sarcină;
• incapacitate de cooperare a pacientului;
• infecție activă;
• insuficiență renală.

Cum ne pregătim pentru coronarografie

Angiografia coronariană este recomandată, efectuată și interpretată de cardiologi. Se realizează în regim de spitalizare de 24 de ore, fiind vorba despre o procedură cu anestezie locală.

Înainte de internare, pacientului i se va face un set de analize, cum ar fi analize de sânge, o electrocardiogramă (ECG) și o ecocardiografie.

Pacientului i se va cere să nu mănânce nimic cu cel puțin șase ore înainte de procedură și poate să își ia medicamentele obișnuite (cu anumite excepții care vor fi precizate de medic).

Cum se desfășoară coronarografia 

Pacientul rămâne în poziția întins pe durata procedurii, fiind în permanență conștient. Anestezia se efectuează la nivel local, în zona radială (încheietura mâinii) sau în zona inghinală (rădăcina coapsei), astfel că pacientul nu simte durere.

În artera radială sau femurală se introduce o canulă (teaca arterială), ce permite apoi introducerea unor sonde foarte fine (catetere), până la arterele coronare, pentru injectarea substanței de contrast.

Medicul evaluează astfel imaginea vaselor, care sunt cele afectate și în ce proporție este prezentă stenoza. Procedura durează, în medie, 30 de minute și este finalizată prin scoaterea cateterelor și pansarea zonei de acces.

După procedură, pacientul nu mișcă mâna sau piciorul unde s-a realizat intervenția, urmând să fie externat în ziua următoare; în cazul abordului femural, pacientul trebuie să stea întins la pat cel puțin 8 ore.

Recomandări după coronarografie

Majoritatea pacienților se simt bine imediat după efectuarea procedurii, deși s-ar putea să se simtă puțin obosiți după aceea (în cazul angioplastiei), iar locul unde a fost efectuată intervenția probabil să fie sensibil până la o săptămână.

Posibil să apară hematoame local, însă se vindecă de la sine în decurs de câteva zile în majoritatea cazurilor.

Recomandăm pacienților noștri să urmeze aceste indicații pentru o recuperare cât mai rapidă:

• să nu facă efort cu membrul pe care este efectuată procedura;
• să bea multă apă;
• să nu facă baie în cadă, să nu folosească o cadă cu hidromasaj și să nu înoate (piscină, mare etc.) timp de cel puțin trei zile. Poate face duș;
• să nu aplice loțiune lângă locul puncției timp de trei zile (cu excepția celor indicate de medicul curant).

Cu toate acestea, pacientul trebuie să solicite asistență medicală imediată dacă locul unde a fost făcută inciza se umflă sau hematomul crește în dimensiuni, dacă are sângerări excesive sau probleme de circulație (amorțeală, furnicături, schimbare de culoare) la un membru.

Ce riscuri presupune coronarografia

Angiografia coronariană este de obicei foarte sigură. Cu toate acestea, la fel ca în cazul tuturor procedurilor invazive, există unele riscuri, inclusiv:

• Dezvoltare a unei alergii la substanța de contrast (acest lucru este rar) – de aceea e important ca pacientul să discute orice alergie pe care o are cu cardiologul înainte de a efectua procedura;
• Vânătăi (echimoze) – este normal să apară ulterior o vânătaie în zona inghinală sau radială, dar vânătăile sau umflăturile excesive trebuie verificate de medic;
• Umflătură (hematom local) – sângerare sub piele în locul în care a fost introdus cateterul. Aceasta ar trebui să se remită după câteva zile (dacă se umflă sau se extinde, trebuie consultat medicul curant);
• un risc foarte mic de complicații mai grave, inclusiv leziuni ale arterei din braț sau picior unde a fost introdus cateterul, chiar infarct, accident vascular cerebral, leziuni renale și, foarte rar, deces.