Criminalul de la Săpoca, alcoolismul şi afecţiunile psihice

Consumul excesiv de alcool duce, în majoritatea situaţiilor, la alcoolism, numit şi etilism cronic, o boală de care românii par a nu se mai vindeca, indiferent câte campanii se fac şi cât se mult se măresc preţurile la băuturile alcoolice. Contrar opiniei publice, alcoolismul nu este un viciu, ca fumatul, de exemplu, ci o boală în toată regula, cu simptome dintre cele mai grave şi care necesită tratament de lungă durată, inclusiv psihoterapie.

În plus, alcoolismul este una dintre principalele cauze de deces. Potrivit unui raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 3 milioane de decese sunt atribuite anual alcoolismului pe plan mondial – adică 6 la fiecare minut!

Acelaşi raport specifică faptul că alcoolismul se face vinovat sau contribuie în mare măsură la:

Recomandări

Cum se comportă un psihopat și care sunt cauzele ce pot provoca declicul

Realitatea virtuală folosita in tratarea alcoolismului

• 18% din cazurile de suicid
• 18% din cazurile de violenţă interpersonală (inclusiv violenţă domestică)
• 27% din cazurile de accidente rutiere
• 13% din cazurile de epilepsie
• 48% din cazurile de ciroză hepatică
• 26% din cazurile de pancreatită
• 20% din cazurile de tuberculoză
• 11% din cazurile de cancer colorectal
• 5% din cazurile de cancer de sân
• 7% din cazurile de hipertensiune arterială

Sărăcia, nivelul redus de educaţie, statusul socioeconomic şi sociocultural scăzut, sexul (masculin) şi vârsta (aproximativ 40 de ani) sunt principalii factori care contribuie la consumul excesiv de alcool.

CAZUL SĂPOCA. Psihoterapeut: „Doar sevrajul etilic nu îl putea transforma într-un criminal”

Având în vedere recentul caz de la Spitalul Săpoca, unde un pacient (bărbat de 38 de ani, cu istoric de etilism cronic şi epilepsie) a lovit cu bestialitate 13 persoane internate în aceeaşi instituţie, cu un stativ de perfuzii lăsat de o asistentă în salon, cauzând decesul a 5 dintre ele şi rănirea gravă a celorlalte, se impune nevoia unei analize la rece a  situaţiei privind afecţiunile psihice şi alcoolismul.

Aceste patologii sunt adesea confundate ca urmare a simptomelor similare pe care le prezintă, dar în multe cazuri pot fi şi asociate, consecinţele fiind dramatice.

Citeşte aici care sunt simptomele alcoolismului şi care sunt cele 5 semne care anunţă o boală psihică

Sevrajul etilic, adică acea stare „de protest” a creierului, pe care acesta o transmite întregului corp, este declanşat de faptul că nu mai primeşte substanţa de care a devenit dependent, respectiv alcoolul, despre care se ştie că este un compus psihotic.

Însă manifestările sevrajului alcoolic nu includ, cel puţin din perspectiva specialiştilor, acţiunile criminale, aşa cum a fost cazul bărbatului de la Săpoca. Cel mai probabil, în această situaţie este vorba de mai mult de atât.

„Opinia mea profesională este că doar sevrajul nu îl putea transforma într-un criminal. Sunt convins că acesta putea suferi de oricare dintre aceste afecţiuni psihice: schizofrenie, psihopatie, tulburare de personalitate antisocială sau tulburare borderline. Cred că acest pacient trebuia evaluat şi din perspectiva psihiatrică, tocmai pentru faptul că alcoolismul poate ascunde orice afecţiune psihică redată mai sus. Iar aceste afecţiuni psihice, netratate şi asociate cu alcoolismul, se pot agrava, ducând la acte de violenţă, aşa cum a fost cazul de faţă”, spune psihoterapeutul Constantin Cornea.

Faptul că bărbatul s-a internat voluntar la Săpoca denotă că era conştient de problema sa cu alcoolul, asociindu-l cu lucruri rele, precum agresivitate, riscul de a-şi pierde familia, prietenii, locul de muncă.

„Un alt motiv al internării voluntare ar fi putut fi faptul că se obişnuise cu viaţa de spital şi acolo se simţea protejat, tratat şi înţeles de o echipă de medici profesionişti”, adaugă psihoterapeutul.

Comportamentul criminalului de la Săpoca, determinat de 3 factori

Cu toate acestea, deznodământul tragic trage câteva semnale de alarmă: în primul rând asupra sistemului medical, care nu a fost capabil să identifice la timp afecţiunile psihice de care suferea bărbatul, tratându-l în consecinţă, putându-se astfel preveni comportamentul agresiv.

Un al doilea semnal este reprezentat de condiţiile în care a fost internat şi tratat bărbatul: într-un salon la comun cu alţi pacienţi cu tulburări psihice, fără a i se administra un tratament cu sedative.

Cel puţin aşa reiese din declaraţia ministrului Sănătăţii Sorina Pintea: „În foaia de tratament, medicul a consemnat că trebuie să fie sedat. În foaia de observaţie apare un formular în care asistenta notează ora la care administrează tratamentul şi ce tratament administrează. Asistenta spune că a administrat tratamentul, dar în foaie nu apare consemnat”.

Mai mult decât atât, în noaptea fatidică a crimelor, un alt bărbat a fost internat la Spitalul Săpoca, tot cu etilism cronic, deci alcoolism, acesta fiind pus în aceleaşi pat cu pacientul care a comis atacul brutal, în condiţiile în care în pavilionul respectiv al spitalului mai existau paturi libere. Motivul nu se cunoaşte, iar explicaţiile medicilor, asistentelor şi managerului de la Săpoca sunt contradictorii, mai ales din perspectiva logicii.

Aşadar, este foarte posibil ca trei factori să fi contribuit semnificativ la declicul care l-a determinat pe bărbat să aibă acel comportament criminal:

• absenţa unui diagnostic corect în ce priveşte tulburările psihice de care suferea
• lipsa tratamentului adecvat
• nerespectarea dreptului la intimitate al pacientului

La acestea se adaugă, desigur, lăsarea la îndemâna pacientului a unui obiect contondent, respectiv stativul de perfuzii – în cazul de faţă, obiectul crimei.

Afecţiuni psihice asociate cu alcoolismul

Alcoolul şi tulburările psihice merg de multe ori mână-n mână. Deseori, alcoolul agravează manifestările afecţiunilor mintale. Dar se poate întâmpla şi invers: tulburările psihice pot duce la alcoolism.

Aşadar, vorbim despre un cerc vicios în care numai un tratament multidisciplinar poate ajuta bolnavul să se vindece: medicaţie de substituţie, reechilibrare hidroelectrolitică şi acido-bazică, hepatoprotectoare, scheme terapeutice de durată, cu reevaluări periodice, psihoterapie cognitiv-comportamentală, consiliere familială, terapie de relaxare etc.

„Marii consumatori de alcool sunt adesea diagnosticaţi cu schizofrenie, psihopatie, sociopatie, tulburări de personalitate (tulburare paranoidă, schizoidă, borderline, histrionică, narcisică, antisocială, evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă sau pasiv agresivă), tulburare bipolară, depresie, anxietate, manie. Iar aceste probleme psihice pot duce, în anumite circumstanţe, aşa cum a fost cazul la Săpoca, la stări de agresivitate faţă de familie, mediul social, animale sau bunuri materiale.

Această agresivitate poate consta în scandaluri, bătăi, certuri, folosirea unor arme albe sau arme de foc, care pot duce la vătămarea gravă din perspectiva fizică a bolnavului sau a victimei. De aceea, este foarte important să înţelegem care este afecţiunea de care suferă pacientul, pentru a putea înţelege care va fi plaja de manifestări pe care o va avea în momentul în care va consuma alcool”, conchide medicul Constantin Cornea.