Cum afli dacă eşti alergic la ceva. Dr. Laurenţiu Dimache, medic alergolog, îţi spune ce teste trebuie să faci

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alergiile reprezintă o patologie complexă care afectează aproximativ 150 de milioane de europeni în prezent. Se estimează că, până în 2025, 50% din populaţie va avea un tip de reacţie alergică.

De cele mai multe ori, alergiile se dezvoltă pe un fond genetic şi se pot declanşa la orice vârstă, putând avea un trigger emoţional sau o expunere îndelungată la un alergen, cauzele fiind multiple.

Alergenii se găsesc în acarienii din praful de casă, polen, insecte, mucegaiuri, alimente şi de multe ori medicamente. Când intră în contact cu alergenul, reacţia sistemului imunitar poate duce la inflamarea pielii, sinusurilor, căilor respiratorii sau a sistemului digestiv.

Recomandări

Cum deosebești alergia de primăvară de infecția cu noul coronavirus

Alergia la căpșuni – simptome și teste alergologie indicate de medic

Dr. Laurenţiu Dimache, medic Alergologie şi Imunologie Clinică la Policlinica Industrială (Petru şi Pavel) din Iaşi, ne spune care sunt simptomele prin care ne dăm seama că avem o alergie, ce teste ar trebui să facem pentru un diagnostic corect şi în ce constă tratamentul.

Tipuri şi simptome comune ale alergiilor

Cele mai comune alergii sunt cele respiratorii (rinită alergică şi astmul), urmate îndeaproape de cele la nivelul pielii (urticarii de diferite cauze), dar simptomele pot varia în funcţie de organul afectat.

O reacţie alergică declanşează de obicei, în funcţie de organele afectate, simptome în nas, plămâni, gât, sinusuri, urechi, stomac sau piele.

Astfel, alergia la polen sau praf poate cauza strănut, curgerea nasului, nas înfundat, mâncărimi la nivelul ochilor şi nasului, înroşirea ochilor, tuse seacă etc.

O alergie alimentară se manifestă de obicei prin urticarie (erupţie la nivelul pielii), mâncărimi pe tot corpul, umflarea buzelor sau a limbii, balonare, dureri abdominale, greaţă, vărsături, simptome respiratorii cu respiraţie şuierătoare, rinoree şi strănut şi poate ajunge chiar şi la şoc anafilactic, care reprezintă o urgenţă medicală şi trebuie tratat într-un mediu spitalicesc.

Alergiile medicamentoase au aproximativ acelaşi simptome cu cele alimentare, dar potenţialul fatal este mai mare, de aceea este indicată oprirea imediată a administrării medicamentului în cauză şi deplasarea câte serviciul de urgenţă dacă se suspectează o reacţie alergică.

O altă formă de alergie o reprezintă dermatita de contact, care se poate manifesta prin piele roşie cu mâncărimi, apariţia băşicilor la locul de contact sau piele groasă, exfoliată, care apare la contactul cu metale, bijuterii, substanţe de curăţat, substanţe chimice, cele mai afectate fiind persoanele care lucrează într-un mediu toxic.

Când e cazul să ne adresăm medicului alergolog

Adresarea la medic trebuie să se facă atunci când apare unul sau mai multe dintre simptomele descrise mai sus, în special dacă acestea se repetă şi devin supărătoare.

Deşi pot părea minore, unele simptome pot ascunde şi boli autoimune cu potenţial mai grav pe termen lung, iar o vizită simplă la un consult medical de specialitate ne poate scuti de multe neplăceri şi de multe costuri ulterioare.

Teste pentru alergii

Cele mai comune teste pentru depistarea alergiilor sunt testele Prick pentru alergeni de mediu şi alimentari şi testele PATCH pentru depistarea dermatitei de contact. În acelaşi timp, se pot efectua şi paneluri specifice din sânge la cei la care nu se pot efectua teste cutanate (copii mici sau cu piele hipersensibilă).

Ce trebuie să ştim e că acestea sunt nedureroase, rezultatele se văd într-un timp scurt şi sunt concludente în a depista o reacţie alergică.

Bineînţeles, medicul poate recomanda analize specifice de sânge, dar numai în funcţie de simptome şi suspiciuni, precum şi după o evaluare completă a cazului.

Cum se tratează alergiile

Tratamentul principal în reacţii alergice îl constituie antihistaminicele, spray-urile nazale sau inhalatorii în cazul rinitei şi astmului, cortizolul, imunomodulatorii pentru dermatita atopică.

Trebuie menţionat însă că tratamentul este adaptat în funcţie de simptome şi de particularităţile fiecărui pacient în parte.

O menţiune specială o reprezintă imunoterapia, adică un vaccin care se poate efectua pe termen lung la pacienţii cu alergie la praf, polen, blană de pisică ori câine, albine. Acesta care are rolul de a reduce sensibilitatea organismului la acel alergen, reducând astfel nevoia de tratament simptomatic continuu.

Dacă avem suspiciunea unei alergii sau manifestăm simptomele de mai sus, este important să ne adresăm medicului de familie, alergologului sau dermatologului, pentru a avea cât mai rapid un diagnostic clar, deoarece întotdeauna este mult mai simplu şi mai ieftin să previi sau să tratezi o formă de boală în stadiul incipient decât într-un stadiu avansat, unde mijloacele terapeutice pot fi mai limitate şi costurile mult mai mari.