Cum arată cel mai periculos cancer

Orele plăcute petrecute în weekend la plajă sunt probabil primul lucru la care te gândeşti când vine vara, dar sezonul estival este momentul perfect pentru a-ţi aminti cât de periculos poate fi cancerul de piele. Până la 90% din toate cancerele de piele sunt cauzate de expunerea excesivă la radiaţiile ultraviolete nocive emise de soare, al căror efect este cumulativ în timp. Cu fiecare noua expunere neprotejată la soare creşte riscul de a dezvolta un cancer de piele pe durata vieţii.

Tocmai pentru că petreci mult mai mult timp expunându-te la soare decât în restul anului, este important să cunoşti câteva elemente care te pot ajuta să remarci apariţia unor anomalii la nivelul pielii imediat după producerea lor. Multe dintre aceste leziuni pot fi depistate şi tratate încă din faza precanceroasă, adică în momentul în care celulele care le alcătuiesc sunt pe punctul de a se transforma în celule canceroase.

“Majoritatea tipurilor de cancer de piele nu prezintă simptome clare. Asta înseamnă că mâncărimea sau prezanţa durerii sunt reduse în cazul cancerului de piele. Ocazional oamenii spun că au observat că o iritaţie sau o excrescenţă este mai sensibilă la atingere, dar de cele mai multe ori cancerul de piele este asimptomatic”, a atras atenţia dermatologul Aleksandar Sekulic de la Clinica Mayo.

Recomandări

Factorii de risc pentru melanom, cel mai agresiv cancer de piele!

Melanom, cel mai periculos cancer de piele: semne şi tratament

Aşadar, cum îţi poţi da seama dacă o anumită aluniţă sau excrescenţă prezintă riscuri? Elementele la care trebuie să fii atentă depind de tipul de cancer. Iată, o listă a celor mai mari semne de alarmă care anuntă cancerul de piele.

Melanomul şi riscurile sale

Expunerea la soare poate duce la apariţia unui melanom, cel mai grav cancer cutanat, care prezintă un risc ridicat de metastazare. Depistarea precoce a melanomului este esenţială pentru supravieţuire. Ereditatea poate juca un rol important în dezvoltarea acestei tumori, dar melanomul apare adesea în urma expunerii intense, intermitente la soare. În ultimele 2 decenii, pe măsură ce oamenii îşi petrec din ce în ce mai mult din timpul liber la soare, iar moda lasă din ce în ce mai mult din suprafaţa pielii descoperită, incidenţa melanomului s-a triplat cel puţin.

Oricine poate face un melanom. Riscul este mai mare dacă îndepliniţi una sau mai multe dintre condiţiile următoare:

• Fototip sensibil la culoare: piele, ochi şi păr deschise la culoare.
• Factori genetici predispozanţi: prezenţa a numeroase aluniţe şi antecedente personale sau în familie de tumori cutanate.
• Arsuri solare severe şi repetate, în special înaintea vârstei de 15 ani.
• Obiceiul de a vă bronza artificial, la solar (UVA).

Dermatologul Aleksandar Sekulic explică: „Trebuie să ai grijă la orice fel de moficare. Asta este cel mai important lucru.” Asociaţia Americană de Dermatologie foloseşte acronimul ABCDE pentru a recunoaşte melanomul. Metoda ABCDE şi metoda diferenţierii, utilizate de dermatologi, constituie un ajutor pentru identificarea leziunilor suspecte cu ochiul liber. De fiecare dată cât obserbi o aluniţă nouă sau modificarea unei aluniţe existente, iată la ce trebuie să fii atentă:

• Asimetrie

Majoritatea melanoamelor sunt asimetrice. O linie imaginară trasată prin mijlocul lor le va împărţi în două jumătăţi inegale.Aluniţele obişnuite, benigne, sunt rotunjite şi simetrice.

• Borduri neregulate

Marginile melanoamelor sunt adesea neregulate şi pot fi crestate sau în zig-zag. Aluniţele benigne au de obicei margini netede, mai regulate.

• Culoare

Nunaţele variate de maron, brun sau negru sunt adesea primul semn de melanom. Pe măsură ce melanoamele cresc, pot apărea alte culori: roşu, alb, albastru. Aluniţele benigne, normale, au de obicei o singură nuanţă de brun.

• Diametru

Melanoamele incipiente cresc mai mari decât aluniţele normale, depăşind de obicei diametrul de 6 mm. Unele melanoame pot fi totuşi mai mici.

• Evoluţie

Orice evoluţie (modificare) a culorii, formei, reliefului sau a altor trăsături ale unei aluniţe, precum şi orice simptom nou, cum ar fi sângerarea, mâncărimea sau formarea de cruste sunt semne de alarmă.

„Orice modificare a unei aluniţe existente sau a unei leziuni trebuie iinvestigată. Asta înseamnă schimbarea mărimii, formei sau culorii sau sângerare. Câteodată leziunea pigmentară poate fi suspectă dacă este diferită de celelalte sau începe să dispară. Rata de modificare este una relativă, aşa că este foarte important să ştim ce este normal şi care sunt lucrurile care se schimbă”, atrage atenţia Sekulic.

Carcinomul bazocelular (CBC) şi carcinomul spinocelular (CSC)

Carcinomul bazocelular (CBC) şi carcinomul spinocelular (CSC) sunt cele mai frecvente cancere de piele, afectând în fiecare an mai mult de un milion de oameni în Statele Unite ale Americii. În timp ce CBC (carcinomul bazocelular) este cauzat în principal de expunerea cumulativă, de lungă durată la soare, studii recente au arătat ca CBC (carcinomul spinocelular) este cauzat atât de expunerea de lungă durată la soare cât şi de cea intensă, intermitentă. Ambele tipuri de cancer apar de obicei în regiunile corpului expuse soarelui. Marginea urechilor şi buza inferioară sunt locuri predilecte pentru apariţia CSC.

Cum depistezi Carcinomul Bazocelular (CBC)?

Adesea, aceeaşi tumoră poate prezenta două sau mai multe dintre aceste trăsături. Uneori CBC poate semăna cu afecţiuni benigne ale pielii, cum ar fi psoriazisul, eczema sau keratozele seboreice. Iată semnele la care trebuie să fii atentă:

• Un nodul lucios, cu aspect perlat, translucid, adesea de culoare roz, roşie sau albă. Poate fi însă şi maron-roşcat, brun sau negru, mai ales la persoanele cu pielea mai închisă la culoare, în acest caz putând fi confundat cu o aluniţă.
• O rană deschisă care sângerează, zemuieşte sau formează cruste şi rămâne deschisă mai mult de 3 săptămâni.
• O rană persistentă, care nu se vindecă este un semn foarte sugestiv pentru un CBC incipient
• O zonă asemănătoare unei cicatrici, albă, gălbuie sau ceroasă, adesea cu margini şterse, slab definite, pielea în această regiune fiind întinsă şi netedă. Deşi acest aspect e mai rar întâlnit, poate semnala prezenţa unei forme agresive de cancer.
• O excrescenţă roz cu marginea puţin mai reliefată decât centrul, ca un şirag de mărgele, şi cu o depresiune centrală, adesea acoperită de cruste. Pe măsură ce leziunea creşte în dimensiuni, încep să se observe la suprafaţa ei vase de sânge fine.
• O placă roşietică sau o zonă iritată care apare de obicei pe faţă, pe piept, pe umeri şi braţe sau pe gambe. Uneori pata se poate acoperi de cruste, şi uneori poate fi însoţită de mâncărime sau durere. Alte ori poate persista fără nici un simptom.

Cum depistezi Carcinomul Spinocelular (CSC)?

Carcinoamele spinocelulare apar de obicei sub forma unor plăci îngroşate, aspre şi solzoase şi care pot sângera uşor dacă sunt lovite. De obicei arată ca un neg, dar uneori apar ca o rană deschisă cu  marginea reliefată şi cruste la suprafaţă ce acopera baza grunjoasă şi proeminentă. De obicei pielea din jurul lor prezintă semnele tipice ale daunelor cauzate de soare cum sunt ridurile, modificările de pigmentare şi pierderea elasticităţii pielii.

• O excrescenţă asemănătoare unui neg, care se acoperă de cruste şi uneori sângerează

• O rană deschisă, care persistă timp de săptămani, sângerează şi formează crustă

• O placă persistentă, roşie, solzoasă, cu margini neregulate, care uneori sângerează sau formeaza cruste

• O excrescenţă cu o depresiune centrală, care uneori sâangerează. Astfel de excrescenţe pot creşte rapid în dimensiuni

Cum previi cancerul de piele?

Fii proactivă în privinţa sănătăţii pielii şi programează-te la dermatolog pentru o consulataţie. Deşi cancerele de piele sunt aproape întotdeauna vindecabile dacă sunt detectate şi tratate din timp, cea mai sigură măsură de apărare împotriva acestora o reprezintă prevenirea lor de la bun început. Iată câteva bune obiceiuri care te protejează de soare şi care ar trebui să facă parte din îngrijirea zilnică a sănătăţii fiecăruia:

• Evită expunerea excesivă la soare şi stai la umbră în special între orele de vârf (10AM – 4 PM)
• Floseşte o cremă de fotoprotecţie cu spectru larg şi factor de protecţie (FPS) înalt, de cel puţin 15
• Poartă îmbrăcăminte cae să te protejeze de soare, inclusiv o pălărie cu borurile largi, pantaloni lungi, bluză cu mânecă lungă şi ochelari de soare cu filtru UV
• Examineaza-ţi pielea, din creştet până la tălpi, o dată pe lună
• Mergi cel puţin o data pe an la derm pentru o examinare de specialitate a pielii.
• Evită solarul şi instrumentele de bronzare artificială