Cum poţi păstra şansele de a avea copii şi după 40 de ani

Ceea ce pentru unele femei este un lucru atât de natural şi de simplu, a rămâne însărcinată, pentru altele poate reprezenta o ”bătălie” care se întinde de-a lungul mai multor luni sau chiar ani. Am stat de vorbă cu Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate despre crioconservarea embrionilor sau a materialului genetic feminin.

Cauzele infertilităţii sunt multiple şi pot afecta în egală măsură atât bărbatul cât şi femeia. Când pentru o afecţiune nu există soluţie terapeutică sau tratamentele urmate nu au avut rezultatul dorit, împlinirea visului de a deveni părinţi stă în trei litere: FIV.

Fertilizarea in vitro

Andreas Vythoulkas spune că nu întotdeauna reuşita se obţine din prima încercare. Adesea sunt necesare mai multe cicluri FIV până când se primeşte confirmarea că, da, pacienta este însărcinată. “Şi, credeţi-ne, echipa medicală împărtăşeşte sincer bucuria, cu ea! “, spune medicul.

Recomandări

Dr. Laura Dracea: despre infertilitate, FIV şi performanţele medicinei reproductive din România

Mai multe cicluri FIV înseamnă de fiecare dată alte ovocite fertilizate, alţi embrioni care sunt transferaţi în uterul viitoarei mame. “Ar fi traumatizant ca de fiecare dată ea să fie supusă câte unui tratament de stimulare ovariană, pentru a se recolta ovocite”, spune Andreas Vythoulkas. De aceea medicii „comprimă” acest lanţ de proceduri şi culeg maximul de beneficii după o stimulare ovariană. Ei recoltează în cadrul unei proceduri numite puncţie ovariană, toate ovocitele. Acestea merg în laboratorul de embriologie, unde sunt numărate şi evaluate. Trebuie să ştiţi că în urma unei stimulări ovocitele sunt evaluate, pentru că, în general, nu toate sunt mature şi apte de a fi folosite pentru fertilizare. Cele rămase în cursă, sunt ulterior supuse tehnicii de fertilizare in vitro propriu zise – în condiţii de laborator, desigur – pentru a se obţine embrioni. 

Crioconservarea embrionilor

După un ciclu FIV, în general sunt implantaţi doi embrioni. Restul sunt crioconservaţi pentru a fi folosiţi, în caz de eşec, într-un alt ciclu FIV. Şi în caz de reuşită, dacă respectivul cuplu intenţionează ca după un an, doi (maxim cinci) să mai aibă încă un copil, va putea apela la „rezerva” de embrioni crioconservată.

Crioconservarea se poate efectua prin două metode: clssic, prin congelare lentă, cu soluţii crioprotectoare sau prin securitizare (vitrificare). Această din urmă metodă, şi cea mai modernă, constă în îngheţarea rapidă a celulelor şi depozitarea lor în azot lichid, la o temperatură de -196 de grade Celsius.

În afară de faptul că se evită instituirea mai multor stimulări ovariene în vederea recoltării de ovocite, crioconservarea este, în unele situaţii, singura posibilitate ca o femeie să devină mamă la un moment dat. “Ne referim la cazul celor diagnosticate cu o formă de cancer, care urmează să înceapă curele de chimioterapie. Acestora li se pot recolta ovocite înainte de instituirea chimioterapiei, ele sunt apoi crioconservate şi, ulterior, când organismul este apt, se pot folosi pentru obţinerea unei sarcini”, spune medicul. 

La crioconservare mai apelează şi femeile care intenţionează să devină mame, dar nu vor ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat, ci peste ceva timp. Cum rezerva ovariană scade pe măsura trecerii anilor, crioconservarea ovocitelor este o „plasă de siguranţă” pe care ştiinţa o pune la dispoziţia celor care mai au nevoie de răgaz până să primească un copil în viaţa lor.

Prin crioconservare se pot stoca, în vederea reproducerii, atât ovocite şi embrioni cât şi spermă.