Cum poți să rămâi gravidă chiar dacă iei anticoncepționale. 5 situații în care pastilele contraceptive își pierd efectul

Dacă sunt folosite corect, pastilele contraceptive sunt eficiente în proporție de 99,7%. Totuși, asta înseamnă că o femeie din 100 poate să rămână gravidă chiar dacă ia anticoncepționale. Eficiența lor scade însă dacă uiți să iei într-o zi o pastilă, dacă iei alte medicamente sau dacă ai anumite simptome, cum ar fi vărsăturile sau diareea. Potrivit CDC, majoritatea femeilor nu știu că astfel de situații pot reduce eficiența anticoncepționalelor până la 91% sau chiar mai mult. Așadar, aproximativ 9 din 100 de femei pot să rămână gravide dacă iau anticoncepționale în mod necorespunzător. 

Află care sunt cele 5 motive pentru care pastilele contraceptive își pot pierde eficiența, ce alte metode contraceptive poți folosi și care sunt semnele timpurii ale sarcinii.

Ce face ca pastilele contraceptive să fie mai puțin eficiente?

Uiți să iei pastila într-o zi: este posibil ca nivelul hormonal să nu fie suficient pentru a preveni sarcina.

Recomandări

Sarcina neplanificată – ce să faci dacă nu ți-ai propus să rămâi însărcinată

Primele semne că ești însărcinată – cum îţi dai seama că vei avea un bebeluş

Ai vărsături sau diaree severă: pilule contraceptivă poate fi eliminată din organism sau să nu fie complet absorbită. În consecință, nu își mai face efectul. Dacă se întâmplă asta, trebuie să iei cât mai curând o altă pastilă.

Nu iei pastilele la aceeași oră în fiecare zi: astfel, nivelul hormonal se menține constant și ești protejată de o sarcină nedorită. Este indicat ca fereastra optimă să nu depășească 3 ore în fiecare zi. Setează-ți o alarmă pe telefon ca să îți amintești ora exactă la care trebuie să iei pastila.

Nu începi un nou pachet de contraceptive în prima zi a menstruației: dacă iei prima pastilă în a 5-a zi a menstruației sau chiar mai târziu, din diferite motive, trebuie să știi că protecția împotriva unei sarcini scade semnificativ. În această situație este indicat să folosești o metodă contraceptivă de rezervă sau să eviți contactul sexual în primele 7 zile când iei pastila.

Iei anumite medicamente sau suplimente: acestea pot reduce eficiența pilulei contraceptive. Printre ele se numără rifampicina, anumite pastile antifungice (griseofulvina), antiepileptice (fenobarbital, fenitoină, carbamazepină), antivirale folosite în tratamentul infecției cu HIV, suplimente sau ceai de sunătoare. Folosește în paralel și alte metode de protecție dacă iei astfel de medicamente.

Metode de contracepție și protecție

Contracepție cu barieră

• prezervativul masculin – care acoperă penisul;
• prezervativul feminin – care se introduce în vagin şi în care se introduce penisul;
• diafragma – care acoperă colul uterin sau cupola cervicală, care, la fel, acoperă colul uterin;
• cupola – similară cu diafragma.

Diafragma si cupola se combină cu spermicid, o soluţie care atacă ucide spermatozoizii. Ideea e simplă: ai o barieră fizică care stopează spermatozoizii în drumul lor spre a fecunda un ovul.

BONUS: prezervativul masculin şi feminin te protejează şi împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală.

Contracepţia hormonală

Organismul femeii este alimentat cu hormoni sexuali sintetici (o combinaţie de estrogen cu un progestativ sau doar un progestativ) care au rolul de a inhiba ovulaţia şi de a îngreuna pătrunderea spermatozoizilor prin colul uterin.

Aici avem:

• pilula contraceptivă care aduce hormonii în corp pe care orală când o înghiţi;
• inelul vaginal care se introduce în vagin şi eliberează hormoni direct în ţesutul mucos vaginal şi se schimbă o dată la 3 săptămâni;
• plasturele contraceptiv care se lipeşte pe piele şi trebuie schimbat o dată la 7 zile.

Contracepţia hormonală de lungă durată 

Pe acelaşi principiu al suprimării ovulaţiei, s-au dezvoltat forme de contracepţie la care nu trebuie să te gândeşti decât periodic:

• injecţia contraceptivă – te protejează timp de 3 luni, după care ai nevoie de o nouă injecţie;
• implantul contraceptiv – ţi se introduce sub piele, printr-o mică intervenţie locală; elimină hormoni încontinuu timp de 3 ani.

Contracepţia intrauterină

• steriletul cu hormoni – care e concomitent o formă de contracepție hormonală de lungă durată; ţi se introduce prin colul uterin în uter şi te protejează timp de 5 ani;
• steriletul pe bază de cupru, care, la fel, se introduce prin colul uterin în uter şi creează un mediu toxic pentru spermatozoizi şi implantarea ovulului şi te protejează până la 10-12 ani.

Contracepţia naturală

• metoda calendarului, în care, pe scurt, ţii cont de etapele ciclulului menstrual şi eviţi să faci sex în perioada ovulaţiei;
• metoda coitului întrerupt („avutul grijă”, „feritul”, „nu mi-am dat drumul în ea”)
• unii oameni mai şi combină cele două metode.

Contracepţia de urgenţă (pastila de a doua zi)

Este o pastilă non-abortivă care foarte rapid amână ovulaţia pentru ca spermatozoizii să nu poată intra în contact cu ovulul. Citeşte aici mai multe despre pastila de a doua zi.

Sterilizarea

• sterilizarea la femei implică legarea celor două trompe uterine astfel încât ovulul să nu mai poată circula şi fi fecundat;
• sterilizarea la bărbaţi sau vasectomia e intervenţia la nivelul vas deferens, adică asupra celor două canale care conduc sperma din testicule înspre restul aparatului reproducător masculin, astfel încât spermatozoizii să nu mai ajungă în componenţa spermei.

Semne timpurii de sarcină

Dacă te temi că pastilele contraceptive nu și-au făcut efectul și prezinți anumite simptome, fă-ți cât mai rapid un test de sarcină la domiciliu. Dacă tot nu ești lămurită (testele de sarcină pot da rezultate fals-pozitive dacă sunt făcute mai devreme de 1-2 săptămâni de la întârzierea menstruației), adresează-te medicului ginecolog pentru un test de sânge (testul Beta HCG) care poate confirma sau infirma prezența sarcinii.

Potrivit medicalnewstoday.com, printre semnele timpurii ale sarcinii se numără:

• dureri de stomac însoțite de constipație, greață și vărsături
• furnicături, senzație de greutate la nivelul sânilor și mameloane de culoare mai închisă
• spotting (sângerare în afara menstruației)
• oboseală inexplicabilă, lipsă de energie
• urinare frecventă
• crampe și dureri de spate
• schimbări bruște de comportament