Tot mai mulţi tineri şi adulţi ajung să poarte ochelari de vedere. În comparaţie cu bunicii noştri, care aveau o alimentaţie cât mai curată, lipsită de coloranţi şi conservanţi artificiali, un stil de viaţă mai activ şi timp petrecut în natură, noi suntem acum tot timpul pe fugă.
Mâncăm ce şi când apucăm şi stăm cu ochii pironiţi ore în şir în ecrane, fie că vorbim de telefoane, televizoare sau laptopuri.
Numeroase studii de specialitate au arătat că aceste obiceiuri au un impact major asupra apariţiei şi progresiei miopiei, în special în perioada copilăriei.
Putem, totuşi, să ne ghidăm după câteva principii de bază pentru a asigura sănătatea oftalmologică a noastră şi a copiilor noştri. Iată ce avem de făcut!
Alimentaţia trebuie să fie adecvată vârstei şi echilibrată din punctul de vedere al principiilor nutritive.
Se recomandă consumul unor alimente care să aibă un nivel crescut de proteine, nivel moderat de grăsimi (preferabil nehidrogenate), nivel scăzut de carbohidraţi şi index glicemic mic.
Lipsa fructelor şi a legumelor din regimul alimentar, consumul excesiv de sare şi de alimente care conţin coloranţi artificiali şi conservanţi sunt asociate cu o scădere a acuităţii vizuale, dar şi cu o stare generală de sănătate mai puţin bună.
Lucrul de aproape trebuie să se limiteze la sub 2 ore în faţa tabletei/ telefonului/ calculatorului. În caz contrar, există riscul apariţiei unui spasm acomodativ asociat cu cefalee şi oboseală oculara. Postura inadecvată la masa de lucru, atât a capului, cât şi a corpului, poate determina acomodaţie inegală a celor doi ochi, cu evoluţie discrepantă a valorilor dioptrice.
Pauzele ar fi indicat să urmeze regula 20-20-20 de relaxare a acomodaţiei recomandată de Asociaţia Americană de Oftalmologie (privitul pentru 20 de secunde, la 6 metri distanţă, la fiecare 20 minute de efort ocular la aproape).
Această regulă este menită şi să prevină sindromul privitului la calculator, asociat, de regula, cu oboseală şi disconfort local produs de acomodaţia prelungită şi efectele scăderii frecvenţei clipitului asupra suprafeţei oculare.
Este recomandat ca lucrul la birou să se realizeze pe un plan înclinat la 20 de grade, cu controlul permanent al posturii corpului şi capului în vederea evitării disconfortului ocular, cât şi al musculaturii spatelui şi gâtului.
Stilul de viaţă activ, jocurile şi preocupările în aer liber se asociază cu un nivel crescut de vitamina D şi dopamină. Toate acestea, alături de expunerea la radiaţii ultraviolete de tip B şi la lumina cu lungime de undă între 380-450 de nanometri (violet), s-au dovedit benefice în prevenirea apariţiei şi stoparea progresiei miopiei.
În schimb, sedentarismul şi lipsa activităţilor în aer liber au fost asociate cu o stimulare redusă a periferiei retiniene, conducând la un risc de 4 ori mai mare de a dezvolta miopie.
În concluzie, pentru a preveni miopia sau pentru a-i stopa progresia, ţine cont de aceste 5 sfaturi uşor de reţinut: