La medicul neurolog nu se ajunge de plăcere ci îndeosebi atunci când simptomele sunt apăsătoare sau afecţiuni s-au declanşat ori chiar atunci când pacientul a suferit deja un accident vascular cerebral. Unii pacienţi din cabinetele de neurologice nici măcar nu îşi aduc aminte din ce motiv au venit, pierderile de memorie fiind frecvente. Aşadar, la medicul neurolog se ajunge de multe ori însoţit de o rudă chiar. Iată care sunt principalele afecţiuni neurologice şi ce investigaţii sunt recomandate de regulă de medicul neurolog.
Neurologia este o specialitate medicală ce se ocupă de afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, precum şi ale muşchilor şi ale conexiunilor între muşchi şi nervi. Bolile neurologice pot avea la bază diverse cauze – mecanisme vasculare, tumorale, inflamatorii sau infecţioase, degenerative sau genetice.
Cele mai întâlnite afecţiuni neurologice sunt din zona afecţiunilor vasculare cerebrale. Sunt urmate de afecţiuni ale sistemului nervos periferic (polineuropatii acute şi cronice), tulburări de mişcare (boala Parkinson şi sindroame parkinsoniene), scleroza multiplă sau epilepsie.
Pacienţii trebuie să vorbească deschis despre simptomele pe care le au şi momentul în care s-au declanşat, precum şi frecvenţa simptomelor. Este bine ca pacientul să aibă chiar notate datele şi orele, precum şi intensitatea simptomelor. În multe cazuri, au loc şi pierderi de memorie. Este util ca pacientul să fie însoţit de un membru al familiei pentru a oferi mai multe detalii ce ar putea fi importante pentru începerea investigaţiilor.
Scăderea forţei musculare sau a sensibilităţii pe o jumătate a corpului (sau pe zone mai restrânse, cum ar fi faţa, membrul superior sau inferior), o tulburare de echilibru sau de coordonare a mişcărilor, vederea dublă sau afectarea vorbirii. Dacă apar aceste semne, vizita la neurolog se impune de urgenţă.
Iată unele dintre cele mai des folosite teste, investigaţii, analize în cabinetele de neurologie – electrocardiograma, ecografia cardiacă, ecografia Doppler, examen electromiografic, electroencefalograma, puncţia lombară, analize de sânge de la cele uzuale la teste imunologice complexe, markeri tumorali, determinări pentru diferiţi agenţi infecţioşi. În funcţie de caz, medicul neurolog poate recomanda efectuarea unei tomografii cerebrale computerizate şi a unui examen de rezonanţă magnetică. În funcţie de diagnostic şi de complexitatea afecţiunii neurologice, medicii neurologi pot analiza cazurile pacienţilor împreună cu doctori oflalmologi, cardiologi, reumatologi, endocrinologi etc.
Cauzele afecţiunilor neurologice sunt diverse – de la stil de viaţă dezorganizat, la abuzuri de diverse substanţe, la combinaţii de gene – cum ar fi scleroza multiplă. Unele boli se pot transmite ereditar, însă este un domeniu în care se fac foarte multe cercetări.
Consultant de specialitate dr. Cătălina Coclitu, medic primar neurolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti