Cum se întăreşte imunitatea copiilor

Când vine vorba de afecţiuni din zona ORL, părinţii trebuie să acorde o mai mare atenţie sănătăţii şi imunităţii copilului.
  • Publicat:
Cum se întăreşte imunitatea copiilor
FOTO: 123rf.com

Pentru părinţi, sănătatea copiilor reprezintă o preocupare continuă, însă micuţii se îmbolnăvesc foarte uşor în această perioadă. Cele mai frecvente sunt afecţiunile din sfera ORL şi cele respiratorii.

Infecţii şi inflamaţii respiratorii repetate, tuse persistentă, hiperreactivitate bronşică, alergii respiratorii, bronşită cronică, fibroză pulmonară, stări după traumatisme toracice. Sună îngrijorător, nu-i aşa? Din fericire, toate aceste afecţiuni pot fi tratate la salină cu ajutorul curelor de apă sărată hiperconcentrată.

“Orice copil, începând de la vârsta de un an poate fi dus la salină”, spune Suzana Pretorian, medic balneolog. “Durata expunerii la aerosolii salini este individualizată în funcţie de vârstă, constitutie şi gravitatea bolii. În principiu este între 1 şi 4 ore, astfel: 1 oră la copiii peste 1 an, 2 ore la 2 ani, 3 ore la 3-5 ani, 4 ore la copiii între 6 şi 8 ani. În cazul în care există afecţiuni de altă natură (de exemplu operaţii pe cord în antecedente, deformaţii ale toracelui) este necesar sfatul medicului specialist înaintea expunerii la aerosolii salini”, adaugă aceasta.

”Curele antialergie” pot ajuta la ameliorarea bolilor respiratorii, fiind adresate atât alergiilor respiratorii, cât şi infecţiilor respiratorii repetate, în special la copii. Aceste cure durează una sau două săptămâni şi includ aerosoli şi inhalaţii cu apă sărată, masaj medical, gimnastică respiratorie şi de readaptare la efort, oxigenoterapie forte şi, la nevoie, electroterapie şi împachetări cu nămol.

Tratamentul durează între 6 luni şi 1 an, iar rezultatele nu presupun doar reducerea alergiilor, ci şi întărirea imunităţii.

„Indicaţiile principale pentru boli respiratorii sunt rinitele alergice, sinuzitele cronice, laringitele cronice, faringo-amigdalitele repetate, bronsitele astmatiforme sau cronice postinfecţioase, stările de hiperreactivitate bronşică postantibioterapie pentru bronşite sau pneumonii infecţioase (tuse prelungită), astm bronşic în afara crizelor, scăderea capacităţii respiratorii în boli profesionale (expunere repetată la toxice respiratorii – pulberi, gaze, etc)”, încheie specialistul.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News