Pacienții cu diabet de tip 1 au o problemă în comun: tulburările de somn. Pe lângă valorile extreme ale glicemiei, fie prea ridicate sau prea scăzute, drumurile la toaletă pe timpul nopții și anxietatea, diabetul de tip 1 vine la pachet cu tulburări de somn.
Studiile arată că acestea sunt extrem de comune pentru orice formă de diabet, însă în cazul diabetului de tip 1 somnul poate fi întrerupt ca rezultat atât al aspectelor fiziologice, cât și de comportament care pot afecta negativ progresia bolii și dezvoltarea complicațiilor.
Potrivit Centrului de Prevenție și Control al Bolilor (CDC), aproximativ o treime din populația Americii suferă de tulburări de somn sau nu ajung să aibă parte de un somn de calitate. Academia Americană a Somnului susține că un adult cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani trebuie să doarmă pe noapte cel puțin șapte ore.
Lipsa cronică de somn este asociată cu riscul de apariția a obezității, bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2, hipertensiune, accident vascular cerebral, stres, incidența crescută la accidente și chiar moarte prematură. De asemenea, CDC notează că studenții care dorm mai puțin de șapte ore pe noapte sunt mai predispuși să aibă comportamente riscante precum să nu poarte casca de protecție atunci când merg pe bicicletă, să nu-și pună centura când conduc, să consume alcool când sunt la volan, comparativ cu studenții care au parte de peste nouă ore de somn pe noapte.
Este foarte important pentru pacienții care suferă de diabet de tip 1 să doarmă suficient, pentru că deprivarea de somn poate produce rezistența la insulină, probleme mentale și în final, controlarea acestei boli poate fi mai dificilă.