De ce amânăm ora de culcare? Explicația științifică a fenomenului

Procrastinarea, adică amânarea intenționată a unei sarcini, este un fenomen des întâlnit, iar unul dintre cele mai afectate aspecte ale vieții noastre este somnul. De multe ori, chiar și atunci când suntem epuizați, ne este dificil să renunțăm la confortul canapelei pentru a merge la culcare. Accesul nelimitat la internet și alte forme de distracție ne fac să prelungim inutil ora de somn, în ciuda consecințelor negative.

Explicația științifică a procrastinării înainte de culcare

Acest comportament este explicat prin conceptul de „perspectivism temporal hedonic-prezent”, care ne determină să întârziem voluntar somnul, chiar și în lipsa unor factori externi care să ne împiedice să mergem la culcare. Dr. Jacqueline Nesi, cercetătoare în domeniul tehnologiei și psihologiei comportamentale, a analizat fenomenul în newsletterul său, „Techno Sapiens”, subliniind că procrastinarea somnului are efecte negative asupra sănătății mentale și fizice.

Cauzele procrastinării somnului

Studiile au identificat trei cauze principale care ne împiedică să mergem la culcare la timp:

Recomandări

Bullying-ul la locul tău de muncă afectează chiar și somnul partenerului tău! Cum e posibil

Semne subtile ale deficitului de nutrienți și impactul acestora asupra sănătății

• Perspectiva temporală dezechilibrată – incapacitatea de a evalua corect modul în care acțiunile din prezent ne vor afecta starea viitoare.
• Convingerile greșite despre voință – ideea că nu avem suficient autocontrol pentru a merge la somn, mai ales după o zi obositoare.
• Gândirea procrastinatoare – percepția că amânarea este inevitabilă, ceea ce ne împiedică să facem schimbări în rutina noastră.

Strategii pentru un somn mai sănătos

Un factor important în procrastinarea somnului este ceea ce specialiștii numesc „aversiunea față de rutina de culcare”. Periajul dinților, spălatul pe față, dezbrăcatul sau orice altă activitate necesară înainte de somn poate părea o corvoadă, motiv pentru care alegem să o amânăm cât mai mult.

Pentru a combate această problemă, strategiile cognitiv-comportamentale propun:

• Identificarea cauzelor personale ale procrastinării – înțelegerea motivelor pentru care amânăm somnul.
• Modificarea tiparelor de gândire – conștientizarea impactului negativ al procrastinării asupra sănătății.
• Crearea unui mediu favorabil somnului – renunțarea la dispozitive electronice înainte de culcare și adoptarea unor obiceiuri relaxante.
• Metode extreme – cum ar fi setarea unei alarme zgomotoase în dormitor pentru a forța deplasarea către pat.

Un fenomen global cu impact major

Procrastinarea este o problemă globală, care afectează milioane de oameni. Studiile arată că aproape 20% dintre adulți sunt procrastinatori cronici, iar în rândul studenților fenomenul este și mai accentuat. Cercetările de la Universitatea din Calgary sugerează că între 75% și 95% dintre studenți amână frecvent sarcinile, iar jumătate dintre aceștia se consideră procrastinatori cronici. În mediul profesional, procrastinarea afectează productivitatea, un sondaj recent arătând că 88% dintre angajați amână cel puțin o oră pe zi, iar 20% dintre aceștia o fac constant.

Citește și: Efectele lipsei de somn: Ce se întâmplă cu creierul când dormi mai puțin de 6 ore pe noapte

FOTO: Shutterstock