De ce simți că rămâi fără aer când porți mască. Trucuri pentru a respira mai bine

Pandemia de COVID-19 ne-a adus multe restricții și reguli de respectat, printre care și purtarea măștii în interior, dar și afară, având în vedere că noi cercetări au arătat că acest inamic nevăzut se transmite și prin aer.

Multe persoane se plâng însă că masca le creează disconfort și acuză senzație de sufocare, greață, ritm cardiac accelerat sau transpirație abundentă. Altele refuză să poarte masca motivând că suferă de astm, rinită alergică, sinuzită, deviație de sept. Însă aceste afecțiuni nu sunt agravate de purtarea unei măști de protecție! Din contră, masca protejează de potențialii factori alergeni declanșatori – praf, polen, puf etc.

Despre mitul intoxicării cu dioxid de carbon am vorbit în acest articol, sperăm că este clară treaba.

Recomandări

Masca miroase urât? Vezi 10 posibile cauze și soluțiile!

Cum te poți îmbolnăvi de COVID-19 chiar dacă porți mască

Astăzi însă vom explica de ce apare totuși senzația de lipsă de aer și ce putem să facem ca să respirăm mai bine prin mască. Pentru că „garda” – respectiv masca – lăsată jos înseamnă un risc crescut de infecție cu noul coronavirus.

Senzația de sufocare, o consecință a anxietății

Da, masca poate avea un impact asupra modului în care respiri, dar nu așa cum probabil ești tentat să crezi.

Mulți dintre noi nu suntem obișnuiți cu masca. Simpla senzație că avem ceva pe față ne poate declanșa stări de anxietate sau disconfort. Respirația, la rândul ei, poate fi influențată de starea noastră psihică.

E ca și cum ai purta ochelari pentru prima dată. La început e inconfortabil. Dar cu cât practici mai mult, cu atât mai repede te vei obișnui. Același lucru e valabil și în cazul măștii, spune dr. Christopher Ewing, medic pneumolog.

Așadar, când suntem anxioși, fără să ne dăm seama, tiparul respirației noastre se modifică.

De exemplu, aduci când expirăm și asta duce la aburirea ochelarilor, inconștient vom încerca să compensăm acest disconfort prin expirație incompletă, încetinirea ritmului respirator sau hipoventilație, explică medicul.

În această situație, a hipoventilației, nivelul de dioxid de carbon din sânge crește, dar cel de oxigen scade. Iar asta poate duce la somnolență sau la senzația de lipsă de aer, de respirație incompletă și chiar anxietate. E un cerc vicios!

O altă modificare a tiparului respirației în momentul în care ne punem masca pe față constă în faptul că avem tendința să respirăm prea rapid – termenul medical pentru accelerarea frecvenței respiratorii poartă numele de hiperventilație – și sacadat, ceea ce, într-adevăr, duce la dureri de cap, amețeală, stări de leșin, tulburări de concentrare, spune dr. Nina Bausek.

Reține însă: aceste stări neplăcute sunt cauzate de scăderea nivelului de dioxid de carbon din sânge – deoarece este eliminat în cantitate mai mare decât poate fi produs când respirăm sacadat –, nu de acumularea lui în mască, așa cum greșit se vehiculează.

Așadar, totul pornește de la creier! Masca nu are nicio implicație directă asupra respirației.

Cum să respiri mai bine și corect

Din fericire, există câteva tehnici care te pot ajuta să respiri corect și, în consecință, să nu mai ai probleme nici cu masca de protecție, atât de necesară în contextul actual.

Una dintre strategii constă în respirația abdominală sau din diafragmă. Respirația diafragmatică are o mulțime de beneficii:

• Încurajează schimbul complet de oxigen
• Reglează bătăile inimii
• Reduce sau stabilizează tensiunea arterială
• Ajută corpul și mintea să facă față stresului, anxietății, depresiei și tulburărilor de stres posttraumatic
• Contribuie la menținerea atenției pe o perioadă mai îndelungată

O altă metodă de corectare a respirației presupune practicarea următorului exercițiu de respirație:

1. Inspiră pe nas timp de 4 secunde.
2. Expiră pe gură timp de 6 secunde.
3. Fă o pauză de 2 secunde.
4. Repetă exercițiul de cinci ori.

Acest „antrenament” îți va reseta tiparul respirației și îți va fi mult mai ușor să respiri corect, chiar și cu masca pe față. În plus, s-a demonstrat că exercițiul de mai sus reduce stresul și anxietatea prin activarea sistemul nervos parasimpatic.