De ce te doare în piept când sughiți

De la statul în cap până la respiratul într-o pungă de hârtie și mestecatul unei lămâi, oamenii sunt dispuși să încerce aproape orice pentru a scăpa de sughiț.

De ce te doare în piept când sughiți

Această contracție bruscă și involuntară pare să apară din senin, dar, în realitate, sughițul este declanșat de obicei atunci când ceva irită diafragma – mușchiul situat chiar sub plămâni, esențial pentru respirație. Când diafragma se contractă neașteptat, corzile vocale se închid brusc, producând acel sunet bine cunoscut.

Deși majoritatea episoadelor de sughiț sunt inofensive și dispar rapid, unele pot fi dureroase sau persistente. Pentru a înțelege cauza, specialiștii recomandă să fii atent la alte simptome care ar putea însoți aceste spasme neobișnuite.

Recomandări

Ce semnifică dacă te doare capul pe partea stângă

5 remedii eficiente pentru a trata acasă durerea de ureche

O problemă „arzătoare”

Sughițul persistent însoțit de dificultăți la înghițire sau de o senzație de arsură în piept poate fi un semn de iritare a esofagului, a explicat Dr. Shoshana Ungerleider, specialist în medicină internă, pentru Popsugar.

Esofagul – tubul muscular care transportă alimentele din gât în stomac – poate fi iritat din mai multe cauze, inclusiv vărsături, anumite medicamente sau alimente dure și ascuțite, precum chipsurile, floricelele de porumb sau nucile. Afecțiuni precum esofagita, care provoacă inflamația esofagului, pot, de asemenea, declanșa sughițuri dureroase.

Deoarece esofagul trece prin diafragmă înainte de a ajunge în stomac, orice iritație în această zonă poate provoca spasme, ducând la sughițuri persistente, potrivit lui Ungerleider.

„Un masaj ușor al diafragmei, de-a lungul coastelor, poate fi o metodă eficientă pentru a opri sughițul”, a declarat Dr. Vincent Pedre, specialist în medicină funcțională, pentru Well+Good. Dacă simptomele persistă mai mult de câteva zile, este indicat să consulți un medic.

Gust acru, senzație de arsură

Dacă sughițul nu se oprește, ar putea fi un semn al unei afecțiuni cronice, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian (GERD).

Această afecțiune digestivă apare atunci când acidul gastric urcă în esofag, iritând diafragma și provocând spasme musculare involuntare. GERD cauzează adesea o senzație de arsură în piept, mai ales în timpul mesei sau când persoana stă întinsă, și poate fi însoțită de un gust acru în gură.

Unele persoane cu probleme digestive sunt mai predispuse la sughițuri frecvente decât altele.

„Cauza exactă nu este clară, dar ar putea fi legată de diferențele anatomice, cum ar fi poziția stomacului față de diafragmă, ceea ce face ca iritația stomacului să declanșeze mai ușor sughițul”, a explicat Dr. Jason Nagata, pediatru, pentru USA Today.

Vestea bună este că modificările stilului de viață, cum ar fi adoptarea unei diete mai sănătoase sau pierderea în greutate, pot ameliora simptomele GERD. De asemenea, antiacidele disponibile fără prescripție medicală pot oferi un ajutor temporar, dar dacă simptomele persistă, este recomandat un consult medical.

Exercițiul fizic în exces

Deși sportul este benefic pentru sănătate, activitatea fizică intensă poate duce la contracții rapide și puternice ale diafragmei, provocând sughițuri dureroase.

Pentru sportivii de performanță, riscul este și mai mare. Diafragmele mai puternice pot avea spasme mai intense, ceea ce face ca sughițul să fie mai dureros, a explicat Dr. Zachary Bittinger, medic de familie, pentru Popsugar.

Exercițiile moderate sau intense pot agrava și simptomele GERD, inclusiv refluxul acid.

„Orice activitate fizică solicitantă poate provoca tensiune în stomac, determinând conținutul acestuia să urce în esofag”, a spus Dr. Eitan Rubinstein, gastroenterolog, pentru Self. „Dacă respirația este suficient de accelerată, plămânii se pot extinde și pot aspira acid gastric în esofag.”

Din fericire, câteva momente de relaxare și repaus pot ajuta la calmarea spasmelor diafragmei și la reducerea sughițului.

Durere în piept

Dacă ai suferit recent o accidentare la nivelul pieptului sau coastelor, sughițurile pot fi mai dureroase din cauza iritației din zona afectată. Acest lucru este valabil mai ales dacă ai și o tuse persistentă, potrivit Dr. Ungerleider.

În cazuri rare, sughițurile frecvente pot fi un semn al unei probleme mai grave. De exemplu, pneumonia sau alte infecții pulmonare, precum bronșita sau fibroza chistică, pot inflama țesuturile din jurul diafragmei și plămânilor, ducând la sughițuri dureroase.

Dacă tusea persistă mai multe zile sau dacă ai dificultăți de respirație ori dureri în piept care se agravează la efort, este recomandat să consulți un medic.

Sursă foto: Shutterstock