Decolarea posterioară de vitros: de ce avem senzaţia de „musculiţe zburătoare” în ochi?

• Autor: Dr. Raluca Neacşu
• Medic specialist Oftalmolog
• Spitalul de Oftalmologie Infosan

Ce reprezintă muştele sau scamele pe care le sesizăm în aria câmpului vizual atunci când mişcăm privirea sau când privim un fond luminos? Pentru început, trebuie să ştim faptul că în interiorul ochiului se află un gel special sau aşa-zisul corp vitros.

Acesta conţine 99% apă şi alte elemente, precum fibre de colagen, proteine şi acid hialuronic. Pe măsură ce trece timpul, corpul vitros începe să-şi piardă consistenţa şi să devină mai lichid, având ca rezultat detaşarea lui de la nivelul retinei cu care se află în contact direct.

Recomandări

Despre miopie, cu dr. George Bucătaru, medic oftalmolog: „Până în anul 2050, mai mult de jumătate…

Dr. George Bucătaru, medic oftalmolog: „Retinopatia hipertensivă este asociată cu risc crescut de atac cerebral sau…

Cum se manifestă decolarea posterioară de vitros

Simptomele sunt reprezentate de apariţia unor muşte, aspect de pânză de păianjen, puncte negre plutitoare, mici flash-uri luminoase percepute în aria vizuală.

De obicei, aceste simptome nu reprezintă motive de îngrijorare, însă trebuie făcută diferenţa dintre decolarea posterioară de vitros şi ruptura sau decolarea de retină, care reprezintă diagnostice ce trebuie să fie tratate în urgenţă, pentru a nu duce la orbire.

Dacă observaţi înmulţirea flash-urilor luminoase şi persistenţa lor, scăderea vederii, apariţia unui văl persistent ce se mişcă în aria vizuală sau apariţia bruscă a punctelor negre şi creşterea numărului şi formei lor, trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la un control oftalmologic!

Decolarea posterioară de vitros: cauze şi factori de risc

Decolarea posterioară de vitros reprezintă un proces evolutiv fiziologic des întâlnit în jurul vârstei de 65 de ani, dar nu este exclus să apară şi mai repede, în jurul vârstei de 40-50 de ani, mai ales dacă asociem factori de risc precum:

• miopia
• diabetul zaharat
• post-operaţie de cataractă
• posttraumatism
• inflamaţii intraoculare

Decolarea posterioară de vitros: cum se stabileşte diagnosticul

Diagnosticul decolării posterioare de vitros este stabilit de medicul oftalmolog prin examinarea ochiului cu atenţie la microscop, după ce în prealabil s-au administrat picături ce au rolul de a dilata pupila, pentru a permite explorarea cât mai amănunţită a vitrosului şi a retinei.

În ce constă tratamentul decolării posterioare de vitros

Tratamentul acestei afecţiuni constă în administrarea unor tablete speciale care să ajute la detaşarea mai uşoară a vitrosului, fără să tracţioneze retina.

În cazul în care a apărut ruptura de retină sau detaşarea acesteia, se recomandă laser terapie şi intervenţie chirurgicală pentru repoziţionare cât mai rapidă şi pentru a evita pierderea permanentă a vederii.

Persoanele diagnosticate cu decolare posterioară de vitros trebuie să evite să facă exerciţii fizice intense, sporturi de contact sau sporturi extreme.