Demența se moștenește? În unele tipuri de demență, riscul e de 50%

Multe persoane se întreabă dacă demența se moștenește din familie. Din fericire, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, această afecțiune nu este ereditară. Dar sunt situații, mai ales în cazul anumitor forme de demență, când riscul este mai mare, uneori chiar și cu 50%.

Riscul ca boala Alzheimer să fie moștenită

Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, are ca factor principal de risc vârsta înaintată, afectând în special persoanele cu vârsta peste 70-80 de ani.

Totuși, dacă un părinte a dezvoltat boala mai devreme, la vârsta de sub 60 de ani, există un risc – nu mare, dar nici inexistent – ca demența să fie moștenită de copil.

Recomandări

Semne demență la 45 de ani. Cum arată ochii când ai risc crescut de Alzheimer

5 mituri despre demență. Nu e obligatoriu să ai probleme cu memoria!

Bolile care cresc riscul de demență vasculară pot fi transmise în familie

În cazul demenței vasculare, anumite probleme de sănătate care pot determina apariția acesteia pot fi transmise de la părinți, într-o mai mică sau mai mare măsură.

Spre exemplu, hipertensiunea arterială cauzată de hipercolesterolemia familială crește riscul de a dezvolta demență vasculară.

Hipercolesterolemia familială este o condiţie medicală moştenită genetic, deci prezentă încă de la naştere, şi constă în nivelul crescut de colesterol LDL, care este un factor de risc major pentru dezvoltarea aterosclerozei, afecţiune ce creşte riscul de infarct şi accident vascular la vârste tinere.

Se estimează că o persoană din 500 moşteneşte această condiţie medicală, care este mai severă decât hipercolesterolemia dobândită pe parcursul vieţii şi care nu are cauze genetice.

Demența frontotemporală poate fi moștenită de la părinți

În comparație cu boala Alzheimer, demența frontotemporală este mai rar întâlnită.

Studiile arată însă că aproximativ 40% dintre persoanele care dezvoltă această boală neurodegenerativă vor avea cel puțin o rudă apropiată diagnosticată cu o formă de demență, fie demență frontotemporală, fie Alzheimer sau scleroză laterală amiotrofică.

Statisticile arată că 5-10% din totalul cazurilor de demență la vârste peste 65 de ani sunt de tip FTD (demență frontotemporală). Potrivit specialiștilor, forma de demență frontotemporală care se manifestă prin afazie progresivă este moștenită rareori.

În general, riscul de a moșteni această formă de demență este mai mare cu cât numărul rudelor care au avut-o este mai crescut sau dacă au existat și cazuri de scleroză laterală amiotrofică în familie.

Forme rare de demență care pot fi ereditare

În formele mai rare de demență, riscul ca această maladie a creierului să fie moștenită este mai crescut.

Spre exemplu, în boala Alzheimer cu debut precoce (apare la vârste sub 50-60 de ani, dar uneori și la 30 sau 40 de ani), este foarte posibil ca o anomalie genetică să fie moștenită și de copii.

Riscul de a moșteni această formă de demență este cu atât mai crescut cu cât vârsta la care a descoperit părintele că o are este mai scăzută.

Se estimează că 3% (adică una din 33 de persoane) din cazurile de Alzheimer debutează înainte de vârsta de 60 de ani.

Alte forme rare de demență, cum ar fi boala Huntington și bolile prionice (boala Creutzfeld-Jakob, sindromul Gerstmann-Straussler-Scheinker etc.), prezintă un risc de 50% de a fi moștenite de copii.

Surse: BMC Medicine, Archives of Neurology, National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS), frontiersin.org, mayoclinic.org, alzheimers.org.uk