Depresia: cauze, tratamente şi prevenire

Într-o lume a socializării şi relaţiilor virtuale intense, oamenii sunt tot mai singuri şi depresivi. Unii devin dependenţi, alţii aleg suicidul.

Depresia este una dintre cele mai răspândite boli ale mileniului trei, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 300 de milioane de oameni de toate vârstele au fost afectaţi în 2015, ceea ce înseamnă o creştere de 18% în zece ani, aproape 800.000 de persoane se sinucid anual din această cauză (ref 2015), iar 15% dintre femei suferă de depresie la un anumit moment pe parcursul vieţii.

De asemenea, depresia a fost declarată a treia cauză de dizabilitate la nivel global în 2014, iar până în 2020, specialiştii consideră ca va deveni principal cauză.

Recomandări

Depresia la locul de muncă: 4 factori de stres care duc la depresie

4 boli care pot fi confundate cu depresia. Cum le poți diferenția

În multe ţări, nu există nici un sprijin sau foarte puţin disponibil pentru persoanele cu tulburări de sănătate mintală. Chiar şi în ţările cu venituri mari, aproape 50% din persoanele cu depresie nu primesc tratament.

Cam una din 20 de persoane din lume suferă la un moment dat de depresie cu un nivel destul de mare de afectare.
Datele publicate în raportul WHO din februarie 2017, au constatat că tulburările de anxietate, care acoperă o serie de condiţii, inclusiv tulburarea de stres post-traumatic şi tulburarea obsesiv-compulsivă, au afectat mai mult de 260 de milioane de persoane, reprezentând mai mult de trei procente din populaţia globală.
Mulţi oameni suferă de tulburări de anxietate şi de depresie simultan, există o mare suprapunere între ele.

Ce este depresia?

Depresia este o tulburare mentală obişnuită, caracterizată de tristeţe persistentă şi de pierderea interesului pentru activităţile de care te bucuri în mod normal, însoţite de o incapacitate de a desfăşura activităţi zilnice, timp de cel puţin două săptămâni.

În plus, persoanele care suferă de depresie au în mod normal câteva dintre următoarele caracteristici: lipsa energiei, o schimbare a apetitului, insomnie sau invers dorm foarte mult, anxietate, lipsa capacitaţii de concentrare, indecizie, nelinişte, sentimentul de a fi lipsit de valoare, vinovăţie sau lipsă de speranţă, uneori şi gânduri de auto-vătămare sau de sinucidere.

Psihologii semnalează că depresia poate duce la suicid, iar un procent însemnat dintre cei un million de sinucigaşi, suferă de depresie. Totodată, specialiştii spun că boala se manifestă la nivelul corpului, a stării de spirit şi la nivel de gânduri şi nu reprezintă doar o tristeţe de moment prin care fiecare trecem.

“Nu este doar o tristeţe de moment, ea poate lua forme de la cele mascate, uşoare, cu perturbări afective de sezon, până la tulburări bipolare sau maniaco-depresive, culminând cu suicidul. Ea se produce la nivel de creier, prin funcţionarea anormală a componentelor creierului, care modulează starea de spirit, comportamentul şi gândurile”, declară psihologul- psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Cum apare depresia şi cum se manifestă ea?

Specialistul afirmă că la fiecare gând, emoţie, chimia creierului secretă neurotransmiţătorul corespondent, iar în cazul depresiei, dopamina şi serotonina sunt deficitare.

Depresivul se simte fără forţă, în nesiguranţă, este neliniştit, are mişcări lente sau agitate, faciesul este plângăcios, îngrijorat, mimică rigidă, riduri de expresie pronunţate. Depresivul trăieşte sentimente de neputinţă, tristeţe, descurajare, abandon, singurătate, culpabilitate. Uneori nu mai are niciun sentiment, este gol. Este sensibil la variaţiile meteo, are apăsări de cap, dureri de stomac, tulburări digestive.

Gândurile care apar în depresie sunt negative referitoare la aspectul fizic, la viitor. Îşi urăşte chipul, se simte fără valoare, îi este teamă de sărăcie, trăieşte insuficienţa, se simte păcătos. Are teamă de eşec, se sustrage de la responsabilităţi şi evită noul, viaţa reală.

Care sunt factorii declanşatori ai depresiei?

Un alt aspect foarte puţin cunoscut de public larg, pe care-l sublinază psihologul, este că depresia poate fi transferată genetic sau dobândită, iar cauzele depresiei sunt foarte variate.

“În spatele unei depresii se pot ascunde multe suferinţe, traume, insecurităţi. Viaţa trăită  în nesiguranţă induce stări depresive. Somajul pe termen lung, lipsa de ocupaţie, lipsa unei relaţii de cuplu armonioase, violenţele, abuzurile, pierderea unui părinte în copilărie, evenimentele stresante ce depăşesc 6 luni, apartenenţa la grupurile marginale, bolile grave, şocurile emoţionale, catastrofele, pericolele, sunt factori declanşatori ai depresiei.
Apare mai frecvent la femei, dar este activă şi la bărbaţi. Bolile tiroidei, prin creşterea cortizolului, folosirea unor medicamente (antihipertensive, hormonale, contraceptive, energizante, antiinflamatoare, neuroleptice, citostatice etc),  produc depresia”, explică psihoterapeutul.

Psiholog: „Prognoza medicală ne spune că în următoarele decenii, mai mult de 45% dintre noi vom suferi de depresie”

Psihologul Maria Verdi spune că, în epoca modernă, depresia nu ţine cont de categorie socială sau de vârstă: “Spre exemplu, rata bolilor psihice a crescut cu peste 400%, în ultimii 30 de ani doar la noi în ţară, rata sinuciderilor a crescut cu 450%, peste 3 milioane de români sunt dependenţi de alcool, numărul dependenţilor de droguri şi jocuri de noroc creşte alarmant, violurile, crimele sunt fenomene la fel de actuale. Tot acest tablou reprezintă un adevărat focar de nefericire umană ce ascunde în culise o mare criză existenţială prezentă în toate categoriile sociale, la toate categoriile de vârstă”.

Paradoxal, în vremurile în care există din ce în ce mai multe posibilităţi de comunicare, reţele online cu ajutorul cărora ne facem mii de prieteni, chiar în aceste vremuri, în viaţa reală, oamenii se simt din ce în ce mai singuri, construiesc relaţii armonioase din ce în ce mai greu, devin din ce în ce mai suspicioşi, iar timpul alocat propriei fiinţe, familiei, prietenilor, relaxării este din ce în ce mai redus.

Cei mai sensibili şi mai predispuşi la fenomenul depresiei, spune psihologul, sunt femeile şi copiii.

Rata divorţurilor este în creştere, tot mai mulţi copii sunt crescuţi de un singur părinte ori sunt abandonaţi, daţi spre adopţie. Depresia post-partum este trăită de 20 până la 30% de către femeile care nasc, aici incluzând şi femeile care au întreruperi de sarcină.
Există un mare număr de copii care suferă de depresie de la vârsta preşcolară-şcolară. Întâlnim tot mai multe femei singure, iar multe dintre cele care sunt parte în cuplu, trăiesc singurătatea în doi, sunt diagnosticate cu depresie. Manifestarea dependenţei de alcool, de droguri, de jocuri de noroc, practicarea prostituţiei, promiscuitatea sexuală, în realitate, sunt echivalente depresive. Prognoza medicală ne spune că în următoarele decenii, mai mult de 45% dintre noi,vom suferi de depresie.

Care este tratamentul contra depresiei?

În primul rând în cazul unei persoane care suferă de depresie este absolut necesară evaluarea completă a stării fizice şi psihice a acesteia, în vederea elaborării unui plan terapeutic imediat şi pe termen mai lung.

Cele mai cunoscute metode de tratament sunt tratamentul medicamentos şi psihoterapia, însă acestea pot fi completate şi cu tratamente alternative.

Tratamentul medicamentos este prescris de către medicul psihiatru în funcţie de severitatea depresiei şi are la baza antidepresivele. În funcţie de alte tulburări precum anxietatea, simptome psihotice sau în cazul unor depresii care răspund greu la antidepresive se pot asocia anxiolitice, antipsihotice, timostabilizatoare sau se poate recurge chiar la electroconvulsoterapie. Extrem de important este faptul că tratamentul cu antidepresive nu provoacă dependenţă.

Psihoterapia poate fi recomandată că unic tratament în cazul depresiilor uşoare. În funcţie de tipul depresiei şi de personalitatea individului, tratamentul apelează la mai multe tipuri de terapii: cognivita, interpersonală, comportamentală, orientare psihanalitică, terapii familiale. Eficacitatea psihoterapiei este larg recunoscută, fiind ideală în cazul persoanelor care nu pot lua medicamente şi aducând mari îmbunătăţiri în viaţă pacienţilor.

În tratarea depresiei, importantă este şi schimbarea stilului de viaţă al pacientului. Sportul, hrană echilibrată şi somnul sunt elemente-cheie în construirea unei stări psihice bune. Pacienţii sunt încurajaţi să apeleze la familie şi prieteni, să facă voluntariat sau să se înscrie la cursuri care le fac plăcere, suportul social îmbunătăţind modul în care persoanele depresive se reintegrează în societate. La acestea se adaugă şi tratamente alternative precum meditaţia, yoga sau acupunctură.

Cum poate preveni psihologul această afecţiune?

Din punct de vedere al psihoterapiei, depresia este rezultatul unui scenariu de viaţă fără iubire, fără apreciere, este de părere specialistul, iar clientul  prezintă injoncţiunile de tipul “eu nu sunt ok”. Mai mult decât atât, acesta suferă mult şi agresivitatea blocată este orientată către sine. Pierzând obiectul iubirii, el devine masochist, îşi face rău alegând să sufere. “Este pasiv, se consideră victimă. Este trist, disperat, fricos. Se simte singur. Găsim în viaţa lui nevoi relaţionale nesatisfăcute: nevoia de securitate, de reciprocitate, de acceptare, de autodefinire, de impact, de exprimare, de iubire. Este evitant şi înţepenit, undeva, în trecut. Se manifestă ca un copil blocat sau prea supus sau ca un părinte critic exacerbat”, declară psihologul.

Prin psihoterapie se vindecă traumele generatoare de insecuritate, se creşte stima de sine, se stabilesc planuri de activitate, se învaţă tehnici de gestionare emoţională şi a stresului, se învaţă comportamente noi şi pozitive. 
“Prin psihoterapie, noi dorim să îi invaţăm să experimenteze independenţa. În spatele unei depresii, există o dependenţă relaţională, tocmai datorită nevoii de iubire nesatisfăcută, de cele mai multe ori, din copilărie. Terapia este adaptată fiecărui client. Fiecare este unic şi durata depinde de ritmul clientului. În urma psihoterapiei, clientul învaţă să se iubească, să fie sincer cu nevoile sale şi blând cu el însăşi, învaţă să comunice fără măşti, interacţionează social mult mai uşor, învaţă să-şi gestioneze emoţiile, să ia decizii, să găsească soluţii, îşi descoperă abilităţile, devine creativ, descoperă că viaţa este minunată şi ea poate fi trăită fără depresie”, conchide psihologul psihoterapeut Maria Verdi.