Dermatozele profesionale, boli cutanate profesionale

Jobul tău ar trebui să fie nu numai locul unde te regăseşti (unde practici ceea ce ştii cel mai bine şi unde poţi fi un perfomer care nu este plictisit de ceea ce întreprinzi zilnic) ci şi locul unde te simţi în siguranţă şi unde sănătatea ta este protejată de factori externi.

Contrar acestei teze ideale, mulţi dintre români îşi desfăşoară activitatea în medii profesionale dăunătoare fizicului şi psihicului lor. Iar una dintre cele mai afectate zone ale corpului acestora este pielea.

“Bolile cutanate profesionale sunt dermatoze în principal determinate de ocupaţie. Acestea reprezintă aproape 25% din bolile profesionale în general şi sunt adesea subestimate, deoarece asocierea acestora cu mediul de lucru nu este frecvent recunoscută. Orice persoană poate fi afectată, indiferent de sex, vârstă sau profesie, dar industriile cu risc includ asistenşa medicală, cosmetica, construcţiile, industria prelucrătoare, producţia de alimente, agricultura”, a declarat profesor doctor George Sorin Tipilica, seful Clinicii Dermatologie 2 – Spitalul Colentina.

Recomandări

Reducerea riscului de demență: Cum consumul zilnic al acestei gustări și respectarea a două reguli esențiale…

Cu câți ani ne putem prelungi viața dacă mergem pe jos o oră pe zi. Studiile…

Mâinile şi faţa sunt cele mai afectate părţi ale corpului, mediul umed şi expunerea la iritanţi multipli şi alergeni creează contextul propice îmbolnăvirii.
Ocupând o arie de 90% dintre tulburările pielii la locul de muncă, dermatita de contact poate fi: iritativă (răspuns neimunologic datorat multipilor agenţi iritanţi ai pielii precum acizii, agenţii alcalini), de contact alergică (inflamaţie produsă de o reacţie imunologică mediată celular de diferite substanţe proteice care, la introducerea în organism determină apariţia unui anticorp – răşina epoxidică, rezistentă şi la agresivităţi chimice, dicromat de potasiu, vopsele de păr.

Tot dintre afecţiunile cutanate fac parte urticaria sau chiar, cancerul de piele (carcinomul bazocelular şi carcinomul spinocelular datorate expunerii la ultraviolete).

Cei mai frecvenţi alergeni sunt: cromul, nichelul, cobaltul, răşinile sintetice, parfumurile şi lanolina (“substanţă grasă obţinută prin prelucrarea lânii brute de oi şi întrebuinţată în industrie, în medicină şi în cosmetică”).

Consecinţele dermatozelor profesionale sunt atât socio-economice, cât şi psiho-sociale având în vedere pe de o parte, creşterea şomajului, pe de altă parte, scăderea calităţii vieţii persoanelor implicate. “Stigmatele sociale asociate cu afecţiunile cutanate profesionale sunt cele mai importante pentru cei implicaţi. Deoarece mâinile sunt vizibile şi esenţiale în domeniul comunicării, afectarea acestora poate duce la un sentiment scăzut de bunăstare personală şi intimă, care conduc la o stare de spirit depresivă şi retragerea interacţiunii sociale”, revine profesor doctor George Sorin Tipilica, seful Clinicii Dermatologie 2 – Spitalul Colentina.

Singura soluţie cu adevărat benefică pe termen scurt şi lung este prevenirea unor astfel de stigmate: în acest sens “Academia europeană de Dermato-Venerologie (EADV)” a lansat în 23 de ţări, începând cu anul 2010, o campanie de prevenţie numită “o piele sănătoasă la locul de muncă”, care pune la dispoziţie angajaţilor, dar şi angajatorilor strategii de prevenire în cazul lucrătorilor cu risc, printre care se numără instruirea şi consilierea dermatologică a personalului expus la risc, asigurarea protecţiei pielii (mănuşi, produse din bumbac care absorb umezeala, creme emoliente protectoare) sau recalificarea angajaţilor cu risc.

Citeşte şi: După expunerea la soarele arzător – cum ne îngrijim pielea?