Deshidratarea- ce este și cum o prevenim?

Cunoaștem cu toții recomandarea de a bea minim doi litri de lichide zilnic, iar prin lichide facem referire în primul rând la apă. Recomandarea este făcută pentru a menține nivelul optim de hidratare al organismului, în caz contrat ne putem confrunta cu deshidratarea. Volumul de apă din organismul bărbaților reprezintă 55-60% din greutatea acestora, iar în cazul femeilor 45-50% din greutate.

50% din apă este distribuită în mușchi, 20% în piele, 10% în sânge și 20% în alte organe.

Ce este deshidratarea?

Când corpul nostru pierde lichide practic nu mai beneficiază de suficiente fluide pentru menținerea funcțiilor în parametri normali, și nici nu se vine cu aport suplimentar de lichide, înseamnă că suntem deshidratați. Cu alte cuvinte organismul pierde mai multe lichide decât primește, cel mai des acest lucru întâmplându-se prin transpirația excesivă.

Recomandări

Diagnosticul și tratamentul periartritei scapulo-humerale. Interviu cu kinetoterapeut George Mihai

Te gândești să renunți la alcool? Iată ce se va întâmpla în corpul tău

Deshidratarea presupune un deficit de apă și electroliți în organism, ceea ce poate afecta funcționarea normală a acestuia. Pentru a evita deshidratarea se recomandă consumul a minim 10 pahare de apă pe zi, iar în cazul persoanelor care fac efort fizic intens se recomandă un aport mai mare de lichide.

Nivelul de deshidratare și simptomele deshidratării

Senzația de sete este primul semn al deshidratării. Aceasta poate fi ușoară, moderată sau severă. Odată cu agravarea stării crește și severitatea simptomelor.

Deshidratarea ușoară apare când corpul pierde aproximativ 2% din cantitatea de apă. Semnele care ne indică această pierdere de lichide sunt starea de sete accentuată, gura uscată, starea de oboseală și durerile de cap. Alte semne care ar trebui să vă dea de gândit ar fi culoarea închisă a urinii, pielea uscată și starea de amețeală sau de slăbiciune.

Când pierderile de lichide ajung la un procent de 5% din total vorbim de deshidratare moderată moment în care ne putem confrunta cu: paloare, ochi adânciți în orbite, crampe musculare, stare accentuată de oboseală, accelerarea respirației și furnicături la nivelul membrelor.

Deshidratarea poate fi un caz de urgență medicală și vorbim de această situație când pierderile de lichid au ajuns la 10%, iar lipsa apei afectează buna funcționare a organismului. Simptomele se agravează și o persoană cu deshidratare severă are vederea încețoșată, e dezorientată, are pulsul slab, dureri abdominale severe și există situații în care se declanșează convulsii sau se pierde cunoștința.

Cine e predispus deshidratării?

Deshidratarea putem spune că nu ține cont de vârstă și practic orice persoană poate fi afectată, dar cei mai vulnerabili sunt bebelușii, copiii mici și persoanele vârstnice.

Deshidratarea ușoară și moderată se corectează prin aport suplimentar de lichide, iar cea severă necesită intervenție medicală de urgență.

Cauzele deshidratării

Frecvent deshidratarea este determinată de lipsa consumului de lichide pe o perioadă lungă de timp, pierderea constantă de lichide (transpirație excesivă, diaree, vărsături, etc.) sau în cazurile grave deshidratarea este o urmare a ambelor cauze menționate anterior.

Deshidratarea mai poate fi cauzată și de:

• stările febrile;
• alcoolism;
• diabetul zaharat;
• urinarea frecventă;
• arsuri- când au loc arsuri ale pielii, apa migrează către pielea afectată, organismul beneficiind astfel de mai puține fluide;
• administrarea sărurilor de litiu;
• tratamentul cu manitol;
• insuficiența suprarenală;
• patologiile renale;
• diabetul insipid;
• peritonită;
• ascită;
• ocluzia intestinală.

Factorii de risc ce duc la deshidratare

Deshidratarea poate apărea preponderent la:

– bolnavii cu afecțiuni cronice;
– atleți (cicliști, fotbaliști, maratoniști, etc.);
– sugari și copiii de vârste mici;
– vârstnici;
– persoanele care locuiesc la altitudini mari.

Ce facem în cazul deshidratării în funcție de vârstă

Primul pas pentru reechilibrarea volumului de lichide din organism este aportul imediat de apă, principalul obiectiv fiind rehidratarea și înlocuirea electroliților și a mineralelor pierdute.

Este important să ținem cont de categoria de vârstă din care face pacientul când se iau măsurile necesare pentru rehidratarea organismului.

Tratamentul deshidratării la copii

În cazul copiilor este recomandat să apelați întodeauna la medicul de familie pentru a vă îndruma. Printre recomandările generale pe care este posibili să le primiți se numără folosirea soluțiilor de rehidratare orală mai ales în cazul copiilor cu vărsături, stări diareice sau febră. Aceste soluții au rolul de refacere a lichidelor și electroliților și totodată ușurează digestia.

În cazul copiilor care varsă este recomandată administrarea acestor soluții în cantități mici la intervale regulate de timp, de exemplu o linguriță la 5-10 minute. Dacă intervin vărsături pe parcursul administrării se va lua o pauză de 30-60 de minute după care se va încerca din nou. (În cazul copiilor alăptați, nu se va întrerupe alăptarea.) Copilul va evita consumul de sucuri sau alte băuturi.

Tratamentul deshidratării la adulți

În cazul adulților ce suferă de deshidratarea ca urmare a scaunelor diareice, a stărilor febrile sau de vomă se recomandă consumul de apă și de săruri de rehidratare. Alte lichide precum sucurile sau băuturile carbogazoase pot agrava diareea sau vărsăturile.

Tratamentul deshidratării severe 

În cazurile de deshidratarea severă se va merge de urgență la spital pentru administrarea intravenoasă a sărurilor și lichidelor, acest tip de administrare oferind corpului mult mai rapid necesarul de substanțe pierdute pe parcursul deshidratării.

În cazul sportivilor care pot suferi de deshidratare ca urmare a transpirației excesive și a aportului insuficient de lichide se recomandă consumul de apă în primul rând, după care se pot consuma băuturi ce conțin minerale, electroliți și carbohidrați complecși.

Complicațiile deshidratării

În urma hidratării necorespunzătoare a organismului pot apărea complicații precum:

• insuficiență renală;
• șoc hepatic;
• acidoză lactică;
• hipotensiune;
• alterarea stării mentale.

Persoanele deshidratate se pot confrunta cu uremie, hiponatremie, hipernatremie, hipokaliemie, hiperkaliemie, acidoză metabolică și alcaloză metabolică.

Pentru a preveni deshidratarea și apariția complicațiilor în anotimpul cald se recomandă:

• consumul de alimente bogate în apă: pene galben sau roșu, căpșuni, castraveți, roșii, etc.;
• hidratarea corespunzătoare în timpul activităților fizice;
• aerisirea și răcorirea mașinii (dacă a stat în soare) înainte de a pleca la drum;
• consumul zilnic de minim 2- 3 litri de lichide.
  

Foto: shutterstock