Despre terapia cu fecale: un studiu românesc în desfăşurare INTERVIU

Materiile fecale stârnesc repulsie, deşi în ele şi în milioanele de bacterii din organism s-ar putea găsi rezolvarea pentru multe dintre problemele de sănătate. Una ar fi infecţia cu bacteria Clostridium, alta obezitatea. De altfel, chinezii studiau din vechime beneficiile terapiei cu fecale. Astăzi, medicii români de la Institutul “Matei Balş” din Bucureşi desfăşoară un studiu prin care analizează capacitatea florei intestinale de a vindeca afecţiiuni grave. Am stat de vorbă cu dr. Cătălin Apostolescu, medic primar boli infecţioase la Institutul “Matei Balş” din Bucureşti şi am aflat cum reuşeşte recolonizarea bacteriană să ofere organismului suport pentru a combate diverse probleme de sănătate de nerezolvat prin medicaţie.

CSÎD: Cum de au ajuns chinezii la concluzia că materiile fecale ne pot fi de folos?

Dr. Cătălin Apostolescu: Probabil că au observat ei ceva în jurul lor, ceva la oameni sau la animale. A fost dată uitării analiza, însă a fost redescoperită în 1953 când un doctor din Texas a publicat o serie de cazuri de recolonizare bacteriană în infecţiile cu clostridium. Această bacterie impune nişte probleme pentru că răspunde doar la 2-3 antibiotice. Şi chiar dacă dai aceste antibiotice, există un risc de recidivă, mare, cam 60% dintre pacienţi fac recidivă şi le fac una dupa alta. Închipuiţi-vă cum e să ai o diaree cu 20 de scaune, faci tratament, ajungi acasă şi începe iar diareea.

CSÎD: Stilul de viaţă din ultimii 50 de ani a dus la asta sau pur şi simplu e aşa puternică bacteria?

Dr. Cătălin Apostolescu: Aşa e bacteria şi astea sunt caracteristicile ei naturale, să nu fie sensibilă decât la foarte puţine antibiotice. Pe de altă parte, infecţia a început în spitale, la pacienţii care fuseseră trataţi, a căror flora intestinală fusese bulversată de alte tratamente, mai ales la cei cu cancer, leucemie pentru care primiseră tratamente cu citostatice şi alte terapii.

CSÎD: Deci la organisme care nu mai au mijloace de apărare.

Dr. Cătălin Apostolescu: Din start, era vorba de pacienţi la care bacteria a găsit locul unde să se dezvolte şi astfel au apărut cazuri peste cazuri.
 

CSÎD: Industria farma nu e interesată să dezvolte remedii, formule noi ?

Dr. Cătălin Apostolescu: Industria farma a venit cu vreo 2 medicamente. De curând, este în faza 3 de studiu încă unul şi sperăm să apară în toamna asta sau anul viitor. Dar acesta este un microb mai ciudat, un microb sub formă de spor, ca un fel de nuca sau castană. Când microbul întâlneşte condiţii optime, îşi trage carapacea peste el şi devine impenetrabil pentru orice antibiotic. Şi poate să stea aşa luni şi chiar ani. Sunt cazuri de spori care au rezistat şi 20 de ani. Dacă eu îi dau antibiotic 2 săptămâni sau 6 luni şi zic, gata, am terminat, microbul vede că nu mai e antibiotic, iese din carapace şi se multiplică şi o ia de la început. Indiferent dacă antibioticul e mai nou sau mai vechi, avem aceeaşi problemă.

CSÎD: Din ce ştiam noi, bacteriile sunt anihilate de antibiotic. Dar în ultimii ani, oamenii au aflat că au devenit rezistenţi la diverse tratamente.

Dr. Cătălin Apostolescu: Ştiţi cum s-a descoperit primul antibiotic? Un cercetător pe care îl chema Fleming şi care studia streptococul a plecat în concediu şi când s-a întors, a observat că nişte plăci de cultură pe care le studia, mucegaiseră. A vrut să le arunce, dar înainte s-a mai uitat o dată pe ele. Atunci a văzut că mucegaiul crescuse şi dispăruse streptococul. Asta a însemnat că mucegaiul asta a făcut ceva de a omorât  streptococul. A studiat mucegaiul şi în felul acesta a descoperit penicilina. Credeţi că mucegaiul a învăţat să producă penicilina cât a fost Fleming în concediu? Ştia să facă asta de milioane de ani. Prin urmare, bacteriile ştiu să producă antibiotice de milioane de ani. Iar faptul că ele încă mai există azi înseamnă că ştiu să fie rezistente la antibiotic de milioane de ani. Ceea ce am făcut noi a fost numai să le cernem şi în momentul de faţă, ne confruntăm cu rezistenţa bacteriană, dar e o chestie pe care bacteriile ştiau de multe milioane de ani s-o facă. Poate doar le-am reamintit, le-am făcut upgrade.

Ele aveau tot ce le trebuie să producă rezistenţa. Şi acum ne întoarcem la clostridium: dă o infecţie severă, la organisme tarate şi cu foarte multa recidive. Şi evident ne trebuie o soluţie. Pacienţii cu clostridium primiseră antibiotic care le distrusese flora aşa că am zis: hai să revenim la metoda veche şi să refacem flora intestinală. Bun, şi de ce n-am dat probiotice? Sau pilule? Pentru că toate preparatele astea conţin 1-2-3 specii de microbi, iar în scaunul normal sunt 1000 de specii de microbi, practic este o picătură într-un ocean. Americanii au făcut un preparat care se cheamă foarte simpatic – repooplate – care are vreo 30 de specii, dar tot puţine. Şi atunci am zis: hai să folosim un scaun care are toată flora asta! Când dai antibiotic, să nu credeţi că bacteriile dispar. Numărul de bacterii rămâne tot acelaşi, dar diversitatea lor se restrânge. Deci în loc să ai un aspect multicolor, ai unul monocolor şi atunci cel mai bine reface flora tot o floră cât mai aproape de iniţial. Dacă iau flora de la altul nu va fi niciodată precum cea iniţială. Sunt mai multe lucruri pe care am încercat să le facem.

CSÎD: Există totuşi o repulsie puternică faţă de fecale. Acum 20 de ani, în timpul unui interviu, un medic îmi spunea că lumea nu-şi monitorizează scaunul.

Dr. Cătălin Apostolescu: A monitoriza înseamnă să arunci o privire când ai tras apa. Sigur, e un produs murdar, urât mirositor de care ne ferim toţi. Dar 1, 2, 3 oameni care trăiesc împreună, dorm împreună, fac totul împreună ajung să aibe şi flora împreună şi atunci am încercat să folosim ca donator persoanele care locuiesc cu pacienţii: soţ, soţie, copii. Sau care nu locuiesc neapărat împreună. Dacă mama e din Bucureşti, eu sunt din Bucureşti şi mă duc la mama o dată pe săptămână şi mănânc la ea, o văd mai des e posibil să împărtăşesc un procent din flora ei. Dacă eu sunt din Bucuresti şi mama e la Satu Mare şi mă duc la ea doar în concediu, sigur nu voi mai avea aceeaşi floră.

CSÎD: Dar cum puteţi testa materiile de fecale pentru a vă da seama cum e flora?

Dr. Cătălin Apostolescu: Nu facem asta, există nişte studii, pe un număr limitat de oameni la care s-a studiat flora, dar începe sa se vorbească de enterobiomuri. Pratic, aceste 1000 de tipuri de bacterii se asamblează în nişte combinaţii. Exact cum se face un parfum: vine maestrul parfumier şi pune cinci picături de acolo, două de acolo, opt de acolo. Din aromele de bază, alt parfumier face altă combinaţie şi iese alt parfum. Exact aşa bacteriile se combină în diverse ansambluri, numite enterobiomuri. Şi s-ar putea să existe 3-4 mari în care ne înscriem toţi. A doua chestiune: pentru ca o bacterie să intre în corpul nostru are nevoie să găsească nişte receptori, structuri proteice, conditionate genetic. E o observaţie veche de câteva sute de ani că atunci când luăm o bacterie de la cineva din familie, o luăm mai uşor şi ne îmbolnăvim mai uşor decât atunci când o luăm de la un strain.

De ce? Pentru că în familie, avem profiluri genetice asemănătoare şi atunci dacă bacteria s-a adaptat la un membru, se va adapta mai uşor la o rudă decât la un străin. Şi tot în ideea asta am căutat donatori rude de sânge. Din punctul nostru de vedere, donatorul ideal e ruda de sânge care locuieşte cu pacientul nostru. În intenstin, pe lângă bacteriile acestea, avem nişte structuri limfoide: practic, acolo, leucocitele noastre vin şi se întâlnesc cu bacteriile. Fiecare rămâne de-o parte a graniţei: bacteriile rămân în intestin, leucocitele în structurile limfatice, dar cumva “se uită” unele la altele peste gard. Practic, acolo leucocitele se şcolesc şi devin limfocite B de la bursa lui Fabricius. Toate limfocitele noastre B se duc la şcoală şi se văd cu bacteriile. Cu alte cuvinte, răspunsul nostru imun este influenţat, modulat de bacteriile intestinale. Şi aici vine ideea: dacă schimbăm bacteriile intestinale schimbăm imodul în care individul răspunde la infecţii? În momentul de faţă, sunt nişte studii care încearcă să valideze această idee în infecţia cu HIV.

Materiile fecale ar putea trata boli

CSÎD: În ce constă metoda terapiei cu bacterii din fecale?

Dr. Cătălin Apostolescu: Se pune o sondă gastrică ce ajunge până în stomac sau mai încolo. Prin aceasta se injectează 100 ml de filtrat de scaun, după ce în prealabil se amestecă cu puţin ser fiziologic pentru a fi filtrabil (procedura se repetă de 3 ori la rând cu filtre din ce în ce mai fine astfel încât să obţinem o suspensie cu bacterii şi de aici se injectează pe sondă 100 ml.

CSÎD: Aceasta e o metoda omologată de dvs sau suspensia e standard?

Dr. Cătălin Apostolescu: O facem în laboratorul nostru şi e metoda practicată în toată lumea.

CSÎD: Mă gândesc că trebuie să fie o concentraţie cât mai mare de bacterii care să îşi facă treaba.

Dr. Cătălin Apostolescu: Da, pe de altă parte, scaunul diverşilor indivizi diferă din punct de vedere al consistenţei şi atunci noi trebuie să ajungem la acea consistenţă care să permită să fie eficientă.

CSÎD: În viitor, această suspensie ar putea fi concentrată într-o pilulă pe care pacienţii să o poată ingera?

Dr. Cătălin Apostolescu: Deja au aparut pilulele astea, dar ne propunem o colaborare cu Institutul de Cercetări Clinico-Farmaceutice pentru că acea suspensie ar trebui disecată pentru a rămâne strict bacteriile în aşa fel încât să o putem pune în capsule. Sigur, trebuie găsit şi un stabilizator: faci capsulele, dar nu le foloseşti în aceeaşi zi, de aceea, trebuie să mă asigur ca bacteriile rămân acolo, nu mor, nu se înmulţesc excesiv, nu se înmulţesc unele în detrimentul altora.

CSÎD: Dar pe viitor, cu ajutorul bacteriilor şi capsulelor s-ar putea concepe tratamente pentru probleme de absorbţie de exemplu?

Dr. Cătălin Apostolescu: S-ar putea regla enteropatia la gluten, intoleranţa la lactoză. Acum, în întreaga lume, e un avânt al dezvoltării microbiomului pentru că se schimbă total paradigma. De pe la 1850 şi până acum, am trăit în paradigma că noi suntem buni şi bacteriile sunt rele, noi suntem victime şi bacteriile sunt agresori. Acum schimbăm paradigma în sensul ca şi noi şi bacteriile avem acelaşi scop şi nu le putem atinge decât dacă vom colabora. Suntem un tot unitar cu bacteriile.

CSÎD: Cum privesc oamenii metoda?

Dr. Cătălin Apostolescu: Vă spun că am primit replici de genul: nu credeam că se face şi la noi în ţară aşa ceva. Unii pacienţi au o condiţie fizică proastă, unii au chiar demenţă, nu se pute pune problema colaborarii cu ei, dar familiile au fost foarte entuziasmate, înainte de procedură şi după procedură.

CSÎD: Sunt teste care monitorizează cât de cât rezultatele?

Dr. Cătălin Apostolescu: Noi mai controlăm în paralel nişte parametri biochimici asociaţi obezităţii şi de asemenea, monitorizăm tipul de floră. Recoltăm proba înainte de transplant, o congelăm, la două săptămâi, o lună, 3 şi 6 luni, sperăm să facem determinările genetice şi să modificăm tipurile şi proporţiile. Noi ne propunem 50 de cazuri pentru minimum de relevanţă statistică. Poţi spune că s-a întâmplat la unul, dar poţi trage o concluzie doar dacă ai un eşantion consistent.

CSÎD: Sunteţi optimist?

Dr. Cătălin Apostolescu: N-aş putea spune că sunt optimist, dar orice studiu presupune ca mpcar cercetătorul să creadă că teoria lui e adevărată.

O posibilă soluţie pentru obezitate

CSÎD: Să înţeleg că flora intestinală ar putea fi răspunsul pentru multe întrebări importante legate de sănătate?

Dr. Cătălin Apostolescu: Mai există un subiect care se studiază intens: dacă modificăm flora intestinală, modificăm absorbţia? Absorbţia e de două feluri: una e flora care digeră proteinele şi alta e cea digeră polizaharidele. Sunt indivizi la care predomină flora de putrefacţie şi indivizi la care predomină cea de fermentaţie. Iar un individ care are mai multă floră de fermentaţie va absorbi proteinele şi le va asimila şi invers. Noi acum încercăm să facem un studiu şi să vedem dacă schimbând flora, luând-o de la indivizi care nu ţin regim, nu au nicio boală şi sunt slabi de la natură, şi punând-o la persoane supraponderale, reuşim să îi slăbim.

CSÎD: Dar asta nu va înlocui o dietă.

Dr. Cătălin Apostolescu: Nu, dieta şi metoda trebuie să se asocieze, această cură vine în completarea unei diete, nimic nu se va substitui în niciun caz.

CSÎD: E costisitor, durează mult, cam care ar fi limitele? De ce nu s-ar transforma într-o folosită pe scală largă? Mulţi îşi doresc să mănânce fără să asimileze.

Dr. Cătălin Apostolescu: Ştim să modificăm flora, dar nu ştim cât se menţine această modificare. Asta încercăm să aflăm prin acest studiu, dacă e suficient să modifici o dată flora sau dacă trebuie modificata periodic. Apoi sunt studii care ne arată ce germeni avem în scaun, dar sunt nişte studii fantastic de costisitoare pe care nu le putem face. Pe mulţi dintre germeni îi ştim cum îi cheamă, dar nu ştim ce fac. Poate un microb pe care îl considerăm inofensiv, se va dovedi foarte agresiv peste 20 de ani. Există riscuri care fac ca metoda să nu fie recomandată pe scară largă.

CSÎD: Ce puteţi spune despre cei cărora le-aţi aplicat metoda pentru scădere la greutate?

Dr. Cătălin Apostolescu: E prea devreme pentru a putea aduce concluzii.

CSÎD: Multe terapii acum caută să valorifice propriile resurse ale organismului pentru a rezolva multe dintre problemele de sănătate sau de estetică.

Dr. Cătălin Apostolescu: Organismul uman e un mecanism complex. Se tot discută că vin computerele din urmă şi că fac ce facem noi, dar mi-e greu să cred că vor ajunge la ceea ce suntem noi. Suntem nişte maşinării fantastic de complexe şi cu o putere de regenerare pe care puţine organisme o au. Vine salamandra, îi tai coada şi îi creşte la loc, tai rămân două şi ambele jumătăţi supravieţuiesc, dar o fac pe nişte componente limitate ale întregului organism. Din ce ştim, cea mai mare capacitate de reparare o are omul. Avem o capacitate de reparare pe care foarte puţine organisme o au. E păcat să nu explorăm asta.