Dr. Daniela Opriş-Belinski: ce riscă pacienţii cu boli reumatice inflamatorii dacă se infectează cu coronavirus

Există numite categorii de pacienţi care trebuie să fie extrem de atenţi la regulile de igienă şi la sfaturile specialiştilor pentru a evita contractarea coronavirusului. O astfel de categorie o reprezintă pacienţii cu boli reumatice inflamatorii. Conf. dr. Daniela Opriş-Belinski, medic primar reumatolog în cadrul Spitalului “Sfânta Maria” din Bucureşti, explică pe larg ce ar trebui să ştie pacienţii cu boli reumatice inflamatorii despre riscurile asociate contaminării cu coronavirus.

CSÎD: Ce precauţii speciale recomandaţi pacienţilor cu boli reumatice inflamatorii? Interferează specificul unor boli cu riscul de afectare pulmonară gravă?

Conf dr. Daniela Opriş-Belinski: Pacienţii cu boli reumatice inflamatorii (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, lupus eritematos sistemic, sclerodermie, artrită psoriazică, sindrom Sjogren etc) se încadrează teoretic în categoria de indivizi “la risc”. Acest aspect se datorează faptului că medicaţia folosită este în general cu efect imunosupresor adică scade imunitatea, bariera de apărare a organismului împotriva infecţiilor de orice tip, deci şi împotriva coronavirusului SARS-CoV-2. Am menţionat termenul “teoretic” pentru că, datorită intervalului scurt de timp de la apariţia epidemiei, încă nu avem suficiente date care să prezinte tiparul exact al evoluţiei acestor pacienţi în caz de infecţie cu respectivul virus.

Recomandări

Pot avea copii femeile cu lupus eritematos? Explică dr. Octavian Ghizdavu!

Psoriazis, lupus, tiroidita: vedetele care suferă de boli cronice GALERIE FOTO

Pe de altă parte, aceasta nu înseamnă că medicaţia specifică trebuie întreruptă deoarece bolile respective, atunci când sunt netratate corespunzator şi manifestă semne de activitate, scad rezistenţa împotriva infecţiilor. Este importantă şi evaluarea oportunităţii de vaccinare (pentru cei nevaccinaţi) în special anti-gripală. Precauţiile sunt aceleaşi care se aplică şi pentru restul populaţiei: spălatul pe mâini cu apă şi săpun minim 20 de secunde, evitarea atingerii feţei cu mâinile, distanţarea faţă de persoanele bolnave, evitarea contactului apropiat la întâlnirea cu o altă persoană, evitarea deplasărilor, a zonelor aglomerate şi a transportului în comun. Nu sunt date care să susţină faptul că purtarea unei măşti chirurgicale de către individul neinfectat reduce riscul acestuia de a fi infectat. Legat de afectarea pulmonară, o dată apărută, ar putea fi mai severă şi greu de controlat mai ales în contextul unor leziuni preexistente de organ (cardiovasculare, renale sau la nivelul plămânilor etc).

CSÎD: Care dintre categoriile de pacienţi sunt mai expuse riscului de contaminare?

Conf dr. Daniela Opriş-Belinski: Este vorba în special de cei care au avut contact direct cu cei infectaţi, de cei care traiesc în colectivităţi mai mari (de exemplu pacienţii instituţionalizaţi), cei nevoiţi să călătorească pe distanţe lungi în mijloace de transport în comun sau anumite categorii profesionale (personal medical, farmacişti, lucrători în magazine, servicii poştale sau de curierat etc).

CSÎD: Cum se poate comporta sistemul lor imunitar în eventualitatea unei contaminări?

Conf dr. Daniela Opriş-Belinski: La astfel de pacienţi, din cauza scăderii rezistenţei immune, putem întâlni o capacitate mai redusă a organismului de a lupta împotriva infecţiei virale.

CSÎD: Ce recomandaţi în privinţa regimului alimentar şi activităţii fizice?

Conf. dr. Daniela Opriş-Belinski: Regimul alimentar trebuie să fie unul echilibrat, fără excese, hidratare corespunzătoare şi limitarea consumului de alcool şi tutun. În general, în bolile inflamatorii se recomandă suplimentarea cu vitamina D, acest lucru fiind cu atât mai important în condiţii de autoizolare la domiciliu şi expunere minima la razele ultraviolete. Activităţiile fizice nu sunt contraindicate, vor fi făcute în măsura posibilităţilor pacientului respectiv, iar orarul de odihnă trebuie respectat cu stricteţe.

CSÎD: Ce îi sfătuiţi pe cei care trebuie să ajunge la medic la consult sau pentru medicaţie?

Conf. dr. Daniela Opriş-Belinski: În cazul în care există o programare la un control reumatologic de rutină ar fi bine ca pacientul să ia legătura telefonic cu medicului curant pentru a afla dacă acest consult este esenţial sau dacă poate fi amânat/efectuat prin intermediul telefonului sau a altor mijloace media. Oricum, foarte important este să nu oprească sau să nu reducă medicaţia antireumatică decât ca urmare a recomandării medicului curant.

CSÎD: Cum trebuie să procedeze dacă se confruntă cu episoade grave sau pusee de boală?

Conf. dr. Daniela Opriş-Belinski: Dacă apar simptome suspecte de tipul: febrei înalte (>38 de grade), tuse persistentă, oboseală extremă pacientul trebuie să se adreseze în primul rând telefonic medicului de familie, DSP-ului sau unui serviciu de boli infecţioase unde să se stabilească necesitatea de a fi testat pentru coronavirusul SARS-CoV-2. În acest context este important de precizat patologia asociată (boala reumatică inflamatorie respectivă) şi tratamentul urmat. Deoarece recomandările de testare pot varia în funcţie de momentul în care se află epidemia este posibil ca acestea să se schimbe. Oricum, dacă rezultatul testului viral este pozitiv, va trebui întrerupt tratamentul antireumatic (la fel cum este recomandat în cazul oricărei infecţii acute) şi reluat după declararea vindecării. În caz de febră, va fi folosit de preferinţă ca şi antitermic paracetamolul, dar în caz de dubiu trebuie consultat medicul curant.