Menopauza este o stare naturală a organismului care se instalează în jurul vârstei de 50 de ani. Există cazuri când aceasta apare devreme, prematur, iar consecinţele asupra stării generale de sănătate sunt neplăcute, cu efect asupra capacităţii reproductive. Dr. Laura Dracea, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare FIV, ne oferă informaţii utile despre menopauză şi despre impactul său asupra organismului.
CSÎD: Cât este de importantă pentru sănătate întârzierea menopauzei?
Dr. Laura Dracea: Menopauza apare ca urmare a încetării funcţiei ovarelor. Aceasta se traduce atât prin finalizarea perioadei reproductive, cât şi prin insuficienţă hormonală. Nivelul redus de estrogeni se asociază cu o serie de efecte la nivelul organismului: osteoporoză, atrofierea organelor genitale, uscăciunea vaginală, tulburări de somn sau dispoziţie, aspect îmbătrânit al pielii, tulburări urinare până la incontinenţă. În mod evident, este de dorit ca menopauza să nu se instaleze prea devreme sau prea brutal. Iar dacă acest lucru se întâmplă, există posibilitatea de a trata simptomele sau de a substitui hormonii deficitari pentru o perioadă de timp.
CSÎD: Ce teste pot anticipa instalarea menopauzei şi când sunt recomandate?
Dr. Laura Dracea: Menopauza se poate instala brusc dar, de cele mai multe ori, există o perioadă prevestitoare, numită tranziţia către menopauză sau premenopauză. În această perioadă, pot exista dereglări ale ciclului menstrual, senzaţii bruşte de căldură, tulburări de somn. Premenopauza poate dura câţiva ani. Când apare după 45 de ani, evoluţia este previzibilă. O ecografie pelvină şi testele hormonale pot contribui la confirmarea diagnosticului.
Atunci cănd menopauza se instalează prematur, poate fi o surpriză neaşteptată. Nu există un test care să prevadă exact vârsta menopauzei, dar există investigaţii care pot avertiza asupra acestui risc. Testarea rezervei ovariene de ovule, testul AMH, poate arăta, la orice vârstă, dacă valorile corespund vârstei sau sunt mai reduse, corespunzătoare unei “îmbătrâniri” premature a ovarelor. Poate sugera faptul că menopauza este foarte aproape. Un test foarte simplu pentru evaluarea rezervei ovariene se poate face ecografic, cu ocazia controlului ginecologic periodic. Numărul foliculilor antrali (formaţiuni ovariene vizibile ecografic şi care conţin celule reproductive) este corelat cu rezerva ovariană totală. Rezultatul acestei numărători poate sugera perioada de tranziţie către menopauză şi o viitoare menopauză precoce.
CSÎD: Ce metode medicale şi de stil de viaţă pot menţine menstruaţia şi ovulaţia cât mai mult timp?
Dr. Laura Dracea: Stilul de viaţă influenţează nivelul hormonal, dar şi rezerva de celule reproductive. Studiile arată că fumatul accelerează pierderea de celule reproductive şi grăbeşte menopauza cu până la câţiva ani. Obezitatea are, la rândul ei, un important rol în dereglările menstruale şi hormonale.
Activitatea fizică îmbunătăţeste oxigenarea ţesuturilor la toate nivelurile, inclusiv ovarian. Un stil de viaţă sănătos este important în menţinerea funcţiei ovariene. Din păcate, există şi factori genetici sau medicali ce nu pot fi controlaţi. În măsura în care menopauza se instalează mult prea devreme sau determină simptome foarte supărătoare, tratamentele de substituţie hormonală pot înlocui, pentru un timp, această funcţie deficitară.
CSÎD: Ce impact are asupra sănătăţii menoapauza precoce?
Dr. Laura Dracea: Menopauza precoce produce efectele nefaste asupra organismului prea devreme şi prea mult timp. Pe lângă infertilitate, se manifestă şi efectele insuficienţei hormonale care, în timp, duc la îmbătrânirea prematură a întregului organism.
CSÎD: Care sunt cauzele acesteia?
Dr. Laura Dracea: Menopauza precoce poate apărea foarte devreme, uneori înainte de 20 de ani. Cauzele pot fi multiple, de la anumite anomalii genetice sau predispoziţii familiale, până la boli care afectează ovarele sau intervenţii chirurgicale pe ovare sau zonele învecinate. La aceste cauze, se pot asocia şi factori agravanti legaţi de stilul de viaţă, iar efectele se cumulează.
CSÎD: Amânarea prin medicaţie înseamnă menţinerea fertilităţii?
Dr. Laura Dracea: Medicaţia de substituţie hormonală are ca scop tratarea simptomelor menopauzei şi menţinerea unui nivel hormonal fiziologic, cu sau fără menţinerea ciclurilor menstruale. Odată epuizate celulele reproductive, fertilitatea naturală este definitiv compromisă. Cu toate acestea, o femeie aflată la menopauză mai poate avea şi menţine o sarcină, apelând la tehnici de reproducere asistată.
În acest caz, obţinerea embrionilor se face utilizând ovule de la o donatoare, fertilizate cu sperma partenerului. Embrionul astfel obţinut este transferat în uter, iar sarcina este menţinută cu ajutorul medicaţiei hormonale de substituţie. Acest tip de tratament poate fi o bună opţiune în cazul femeilor cu menopauză precoce, dar nu este recomandat la vârste avansate. După vârsta fiziologică a menopauzei, adică aproximativ 50 de ani, chiar dacă tehnic este posibilă implantarea embrionului, organismul se adaptează mai greu la suprasolicitările din timpul sarcinii şi riscul de complicaţii creşte semnificativ.