Dr. Ştefan Busnatu: cum ajung românii să facă boli cardiovasculare INTERVIU

La ora actuală, bolile cardiovasculare şi cancerul sunt la “concurenţă” în ceea ce priveşte victimele pe care le fac la nivel mondial. Nici românii nu sunt feriţi de riscul major al acestor boli, iar stilul de viaţă joacă un rol decisiv în declaşarea afecţiunilor grave.

Am stat de vorbă cu medicul cardiolog Ştefan Busnatu care ne-a expus cauzele îmbolnăvirii inimii şi vaselor de sânge, dar şi investigaţiile care ne pot orienta asupra stării sănătăţii cardiovasculare.

CSÎD: De ce se îmbolnăvesc românii de inimă?

Recomandări

De ce îi lasă inima pe români. Infarctul doboară un om la fiecare 30 de minute

Obezitatea, cancerul şi bolile de inimă – principalele probleme de sănătate ale omenirii

Dr. Ştefan Busnatu: O întrebare bună, cu un răspuns foarte simplu, cunoscut de mai toată lumea, însă din păcate dificil de contracarat. Românii se îmbolnavesc de inimă din cauza expunerii prelungite la factorii de risc cardiovasculari, în special fumatului, alimentaţiei inadecvate, dar şi pentru că cei mai mulţi au uitat să mai facă mişcare.

Dieta, sportul şi bolile de inimă

CSÎD: Ce greşeli de dietă conduc la boli cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Dietele de slabă calitate pot conduce la boli cardiovasculare. Acestea sunt adesea bogate în produse alimentare prelucrate, cereale rafinate şi zaharuri adăugate, sare peste 5 g pe zi, grăsimi nesănătoase din alimente de origine animală, consum redus de cereale integrale, fructe, legume, peşte şi nuci.

CSÎD: Cum trebuie să consumăm corect grăsimile animale?

Dr. Ştefan Busnatu: Grăsimile animale fac parte din categoria grăsimilor saturate sau “rele”. Acestea se găsesc în stare solidă la temperatura camerei şi când sunt consumate în exces, stimulează producţia de colesterol în corp, care se depune pe pereţii arterelor şi vaselor de sânge, favorizând ocluzia acestora. Grăsimile „rele” se găsesc în unt, brânză şi lapte gras, prăjituri şi produse de patiserie, smântână, frişcă, produse de fast-food, în galbenuşul de ou, carnea şi produsele din carne de porc, precum şi în marea majoritate a mezelurilor.

În lumea medicală, există un procent bine definit de până la 10% din aportul caloric zilnic, de consum de grăsimi animale, pentru a reduce cât mai mult riscul cardiovascular. Din păcate, este foarte dificil pentru un pacient să calculeze fiecare principiu alimentar, pentru a se încadra de exemplu, pentru un consum caloric zilnic de 2000 Kcal la un 200 de Kcal grăsimi saturate, care ar reprezenta aproximativ 22 de grame de grăsimi animale.

În general, aceste aspecte se aproximează personalizat, în funcţie de activitatea fizică, dar şi de aportul celorlalte principii alimentare, deoarece din punctul meu de vedere, atât timp cât consumul caloric zilnic este la un nivel de echilibru cu ce se consumă sau eventual pe deficit, atunci chiar dacă procentul de grăsimi animale este peste 10%, acestea vor fi arse pentru a produce energie şi nu se vor depune.
De obicei, le propun pacienţilor cu risc cardiovascular crescut reducerea globală a nivelului de calorii consumate zilnic şi în paralel, tranziţia către alimentele degresate, precum laptele degresat, brânzeturi degresate, preparate din carne cu conţinut redus de grăsimi.

CSÎD: Ce legatură există între colesterolul crescut şi bolile cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Când există prea mult colesterol în sânge, acesta se acumulează în peretii arterelor, sub formă de plăci, determinând un proces numit ateroscleroză. Progresiv, prin mărirea plăcilor aterosclerotice, arterele se îngustează şi fluxul sanguin către inima se reduce, conducând la apariţia durerilor în piept (angină pectorală) sau în cazuri mai severe, instalarea unui infarct miocardic prin ruptura acestora şi înfundarea completă a vasului de sânge.

CSÎD: Cat de importantă este mişcarea pentru a evita bolile cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Mişcarea reprezintă unul din puţinele mecanisme de protecţie împotriva apariţiei bolilor cardiovasculare, deoarece aceasta îmbunătăţeşte elasticitatea vaselor de sânge, scade tensiunea arterială, reduce valorile grăsimilor, scade colesterolului rău, creşte colesterolul bun din sânge, încetinind procesul de ateroscleroză. Totodată îmbunătăţeşte consistenţa sângelui, reducând riscul de a se forma cheaguri. Sedentarismul este asociat cu o creştere a riscului cardiovascular de 1,5-2 ori faţă de persoanele active. 

Fără activitate fizică, corpul pierde progresiv procente de masă musculară, reducându-se capacitatea de efort şi mobilitatea acestuia. Cu scăderea masei musculare, el va reuşi tot mai greu să consume caloriile consumate şi acestea se vor acumula, devenind extrem de dificil să mai controlăm greutatea corporală. Recomandările actuale sunt de cel puţin 30 de minute de activitate fizică de 3-5 ori pe săptămână.

CSÎD: Cât de mult contează factorul genetic şi cum poate fi depistată o predispoziţie genetică spre boli cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Predispoziţia genetică reprezintă o probabilitate crescută de a dezvolta o anumită boală bazată pe bagajul genetic al unei persoane. Bolile cardiovasculate pot rezulta dintr-o varietate de cauze genetice, uneori prin mutaţia unei singure gene, alteori prin alterări multiple ale mai multor gene, care prin interacţiune cu factorii de mediu favorizează apariţia afecţiunilor. Predispoziţia genetică spre boala cardiovasculară este foarte importantă şi trebuie luată în calcul pentru fiecare persoană.

Cel mai simplu mod este de a face o analiză asupra istoricului de boală cardiovasculară în familie. Dacă a avut o rudă de gradul I, ce a suferit un eveniment cardiovascular la o vârstă tânără, de obicei mai devreme de 55 de ani pentru sexul masculin, sau 65 de ani pentru sexul feminin, atunci ar trebui să-şi pună nişte semne de întrebare. Ulterior, după un screening medical amănunţit, în caz că se ridică suspiciunea unei boli genetice, pot fi efectuate şi teste genetice mai specifice.

Despre exces ponderal, fumat şi alcool ca factori de risc cardiovascular

CSÎD: Cât de grav este excesul ponderal moderat? Dar grăsimea acumulată la burtă?

Dr. Ştefan Busnatu: Excesul ponderal este în strânsă legătură cu bolile cardiovasculare, cancerul şi diabetul zaharat. Persoanele care suferă de obezitate înregistrează nivele crescute de colesterol, ceea ce le mareşte predispoziţia la ateroscleroză,  adica îngustarea vaselor de sânge, prin depunerea de plăci de aterom în interiorul lor. Atunci când aceste vase devin foarte înguste sau fluxul de sânge este blocat complet, organe vitale precum creierul, inima şi rinichii primesc insuficient sânge oxigenat. În plus, inima este obligată să munceasca mai mult, iar tensiunea arterială creşte. Survine astfel riscul apariţiei infarctului de miocard, insuficienţei renale şi accidentului vascular cerebral.

Grăsimea de pe burtă de cele mai multe ori se corelează cu grăsimea viscerală şi reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare şi diabetului zaharat, deoarece din aceasta se eliberează diverse substanţe chimice care promovează o inflamaţie cronică în organism şi accelerarea procesului de ateroscleroză. Studiile arată că persoanele cu exces de grăsime abdominală (grăsime viscerală) sunt mai susceptibile în a avea probleme cronice de sănătate şi pot muri prematur.

CSÎD: Cât de grave sunt fumatul şi consumul de alcool?

Dr. Ştefan Busnatu: Fumatul în formă activă sau pasivă reprezintă numarul 1 în topul factorilor de risc care favorizează apariţia infarctului de miocard. Riscul cardiovascular este cu atât mai mare cu cât debutul fumatului este înainte de vârsta de 15 ani.

Mecanismele prin care fumatul creşte riscul de boală de inimă sunt: creşterea colesterolului total şi scăderea colesterolului bun, promovarea unei stări inflamatorii a organismului, afectarea funcţiilor vaselor de sânge, creşterea frecvenţei cardiace şi tensiunii arteriale.

Legat de alcool, lucrurile sunt puţin mai discutabile, pentru că aici totul se rezumă la cantitate. Un consum regulat cu moderaţie, reprezentat de aproximativ 10 g de alcool pe zi pentru femei şi 20 g de alcool pe zi pentru bărbaţi, echivalentul unui pahar, respectiv două de vin roşu pe zi, prin combinaţia de substanţe antioxidante constituente, tinde să reducă riscul cardiovascular. 

În schimb, consumul peste aceste doze poate conduce în câţiva ani la apariţia insuficienţei cardiace. Consumul în cantitate mare de alcool poate conduce şi la apariţia tulburărilor de ritm, la aritmii, în special a fibrilaţiei atriale, cunoscută sub numele de „holiday-heart syndrome”, care din sindrom de vacanţă se poate chiar şi permanentiza.

CSÎD: Cât de periculoasă este pentru inimă asocierea de grăsimi cu alcool?

Dr. Ştefan Busnatu: Peste efectele menţionate anterior, legate de consumul de alcool, consumul de grăsimi în exces conduce la creşterea nivelelor de colesterol din sânge. Riscul cardiovascular creşte cu aproximativ 2-3% pentru fiecare procent de creştere a concentraţiei colesterolului total peste valorile normale.

Asocierea de grăsimi cu alcool este mult mai potentă decât cele două luate separat, accelerând apariţia infarctului de miocard şi progresia către insuficienţă cardiacă.

Teste şi analize pentru un sistem cardiovascular sănătos

CSÎD: În ce parametri se încadrează un sistem cardiovascular sănătos?

Dr. Ştefan Busnatu: În principiu, parametrii unui sistem sănătos la adulţi sunt următorii:

• Tensiune arterială sistolică mai mică de 140 mmHg şi cea diastolică mai mică de 90mmHg;
• Greutate corporala normală: îndice de masă corporală între 20-25kg/m2;
• Circumferinţa taliei mai mică de 94 cm la bărbaţi şi mai mică de 80 cm la femei;
• Glicemia în sânge mai mică de 100mg/dl;
• Colesterolul rău – LDL mai mic de 100mg/dl;
• Colesterolul bun – HDL mai mare de 40mg/dl (bărbaţi), 45mg/dl (femei)
• Trigliceride mai mici de 150mg/dl.

La copii, lucrurile sunt mai complexe pentru că se raportează la grupe de vârstă, însa cel mai important aspect e ca ei să-şi menţină o greutate normală.

CSÎD: Ce teste de screening recomandaţi pentru prevenţia bolilor cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Screeningul bazal al afecţiunilor cardiovasculare ar trebui să cuprindă:

• Consultatie cardiologică;
• Efectuare electrocardiogramei şi interpretare;
• Set complet de analize cu evaluarea profilului lipidic, a glicemie şi a funcţiei renale.

Dacă în urma acestui screening bazal se identifică un risc cardiovascular crescut, se poate recurge la alte investigaţii mai avansate.

CSÎD: Ce terapii de ultimă ora există şi în Romania pentru tratarea bolilor cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Cam tot ce exista în străinatate, din punct de vedere al terapiilor inovative, există şi la noi. Vă pot spune pe scurt că inovaţia în cardiologie tinde să cuprindă tranziţia de la tratamentul a tot mai multe boli cardiovasculare, care în trecut se rezolvau doar prin chirurgie cardiacă pe cord deschis, către tratamentul minim invaziv, prin terapiile din teritoriul electrofiziologiei sau cardiologiei intervenţionale în prezent, care ajung să rezolve din ce în ce mai multe patologii cardiovasculare.

CSÎD: Lumea vorbeşte mult de cancere, mai puţin de inima şi vase. De ce? Pot fi considerate la fel de periculoase?

Dr. Ştefan Busnatu: Se vorbeşte din ce în ce mai mult pentru că aceste afecţiuni au devenit concurente cu bolile cardiovasculare pentru locul 1 în mortalitate şi morbiditate. În principiu, lucrurile se cam derulează şi în cazul cancerelor pe fondul expunerii prelungite la factori de risc comuni cu cei de risc pentru boala cardiovasculară. 

Ca periculozitate, vă pot spune că sunt la fel de invalidante ca bolile cardiovasculare, ca să nu mai spunem că multe din tratamentele cu chimio sau radioterapie ajung de multe ori să producă afectare cardiovasculară. De aceea, şi pe perioada efectuării tratamentelor oncologice, este foarte importantă monitorizarea funcţiei cardiace.

CSÎD: Recomandaţi testarea cardio a copiilor încă din primii ani de viaţă?

Dr. Ştefan Busnatu: Este bine ca pe perioada sarcinii sau la naştere să fie efectuată o evaluare cardiovasculară amănunţită a bebeluşului, pentru a se exclude posibilele malformaţii congenitale. Tratamentul chirugical instituit precoce în caz de malformaţii are avantajul că previne instalarea modificărilor ireversibile la nivelul sistemului cardiovascular, facilitând o calitate a vieţii foarte bună în condiţiile menţinerii unui stil de viaţă sănătos.