Dr. Virgil Musta: „Adevărata bătălie nu este în spitale, ci în societate, unde noi toţi avem un rol” | EXCLUSIV

„Suntem lângă tine” – asta scrie pe bileţelele care ajung la pacienţii diagnosticaţi cu boala COVID-19 internaţi în Spitalul de Boli Infecţioase „Dr. Victor Babeş” din Timişoara. Interacţiunea cu pacienţii trebuie redusă cât mai mult, dacă nu sunt necesare intervenţii medicale urgente, astfel încât personalul medical să fie cât mai puţin expus riscului de infecţie. Medicul Virgil Musta, şeful de secţie, este cel care a gândit această strategie, tocmai pentru a evita creşterea numărului de îmbolnăviri în rândul celor care trebuie să îi trateze pe pacienţi.

Prin aceste bileţele de încurajare, pacienţii ştiu că au parte de sprijin, că nu sunt singuri şi că, dincolo de uşă, îi aşteaptă oricând eroii în halat alb, pregătiţi să le salveze vieţile. 

Tot dr. Musta a iniţiat campania de mobilizare publică pentru susţinerea Spitalului „Dr. Victor Babeş” din Timişoara, denumită „STOP #COVID-19. Împreună suntem întotdeauna puternici”. Printr-o donaţie de 2 euro la numărul 8841 (valabil în orice reţea) cu textul DONAŢIE, oamenii de bine le pot asigura medicilor, asistentelor şi cadrelor medicale şi auxiliare din spital echipamentele de protecţie de care au nevoie pentru a-şi face datoria în siguranţă.

Recomandări

EXCLUSIV. Poluarea aerului în România și efectele devastatoare asupra sănătății, explicate de medicul pneumolog Ali Cranță

Totul despre crizele de fiere. Interviu EXCLUSIV cu dr. Alecse Diţoiu, medic primar gastroenterolog

Într-o perioadă atât de solicitantă în spital, doctorul Virgil Musta şi-a rupt din timpul său de odihnă pentru a ne răspunde la câteva întrebări legate de acest flagel care a cuprins întreaga planetă, respectiv infecţia cu noul coronavirus.

Coronavirusul se poate transmite şi prin aerul contaminat. Riscul e mic, dar posibil

CSÎD: Domnul doctor, cum se face că acest coronavirus se transmite cu atât de multă uşurinţă? Ştim până acum că se poate transmite prin picăturile de salivă contaminate, dar mai nou aflăm că acest coronavirus poate rămâne şi în aer până la 15-20 de minute, poate şi mai mult.

Se poate afirmă că este un virus airborne, adică se transmite şi prin aerul contaminat? Să dau şi un exemplu: o persoană infectată intră în lift, strănută sau tuşeşte. Coboară din lift, apoi urcă altă persoană. Nu atinge nicio suprafaţă, doar respiră acelaşi aer din lift. Există riscul să se infecteze?

Dr. Virgil Musta: Calea de transmitere a acestui virus este aeriană prin picăturile lui Pflügge. Acestea pot contamina direct când vorbim, tuşim, strănutăm spre o persoană ce se află în faţa noastră la o distanţă mai mică de 2 metri. În acelaşi timp, aceste picături se depun pe suprafeţe unde virusul persistă o anumită perioadă şi dacă punem mâna ne contaminăm. Mâna contaminată, dacă atinge faţa şi în special gura, nasul şi ochii, ne poate infecta.

Totodată, se pare că virusul se poate elimina şi prin materii fecale, care de asemenea pot contamina mâna. Această transmitere este indirectă, foarte frecventă, dacă avem nivel de igienă deficitar. Este adevărat că virusul poate persista o perioada scurtă în aerul unei încăperi contaminate de persoane infectate. În funcţie de cantitatea de virus, acestea pot atinge doza contaminată sau nu. De aceea este importantă aerisirea în permanenţă a încăperilor.

În lift, dacă mergem imediat după o persoană intens contaminată, ne putem infecta, de aceea este bine să purtăm mască şi să nu stăm prea mult în lift. Teoretic, contaminarea este minimă, dar posibilă.

Imunitatea naturală dobândită în urma infecţiei – cât durează?

CSÎD:  Având în vedere că se estimează o infectare în masă, a peste 70% din populaţia lumii, cu acest nou subtip de coronavirus, putem afirma că numărul deceselor persoanelor aflate la risc (vârstnici, cu diverse comorbidităţi), pe parcursul acestui an şi poate şi anul viitor, va continua să crească? Până la urmă, izolarea la domiciliu nu poate continua la nesfârşit, trebuie să ne reluăm viaţa şi, odată reveniţi în societate, se creează din nou acel risc de transmitere pentru persoanele vârstnice.

Dr. Virgil Musta: Suntem la începutul evoluţiei epidemice a virusului în ţara noastră. Sigur, cazurile de îmbolnăvire vor creşte şi inevitabil şi cele de deces. Dar, deoarece aceste cazuri de deces apar mai frecvent la persoanele din grupele de risc, noi toţi trebuie să avem grijă ca acestea să nu se îmbolnăvească.

De fapt, aici este miza şi dacă, prin înţelepciune, prin responsabilitate şi prin respectarea cu stricteţe a tuturor regulilor, întreaga societate poate proteja aceste persoane, avem o şansă să trecem mai uşor, cu consecinţe mai puţin nefaste, prin această epidemie. Adevărata bătălie nu este în spitale, ci în societate, unde noi toţi avem un rol.

CSÎD: Putem dezvolta imunitate naturală la acest tip de coronavirus? Iar dacă da, aveţi idee pe ce perioadă? Din experienţa şi cunoştinţele dumneavoastră, cât poate dura procesul de dezvoltare a unui vaccin pentru a stopa acest flagel?

Dr. Virgil Musta: Da putem dobândi imunitate naturală, însă nu sunt încă studii care să evalueze durabilitatea anticorpilor protectori. Legat de vaccin, nu-mi place să fac prognosticuri. Posibil să apară pe la sfârşitul anului.

Nu ştim cum va evolua epidemia de coronavirus în sezonul rece

CSÎD: Se poate spune la acest moment că infecţia cu noul coronavirus va deveni sezonieră? Adică ne putem confrunta cu un noul val de îmbolnăviri la toamnă, odată cu răcirea vremii şi revenirea oamenilor în grupuri strânse, spaţii închise, neaerisite?

Dr. Virgil Musta: Coronavirusul dă infecţii sezoniere. Nu ştiu cum va evolua epidemia de acest nou coronavirus. Sunt mai mulţi factori care pot interveni şi nu există experienţă în acest sens. Putem lua modelul gripei sau al altor infecţii virale, dar încă nu ştim care este modelul real.

CSÎD: Cum vi se pare abordarea Suediei, unde se mizează pe respectarea regulilor de distanţare socială şi igienă, dar nu şi pe izolare la domiciliu a tuturor persoanelor (ci doar a acelora care prezintă semne ale unei infecţii respiratorii), cum e cazul la noi.

Dr. Virgil Musta: Au altă educaţie decât noi şi altă cultură. La ei bătrânii nu stau în familie cu tinerii, ci singuri, sau foarte mulţi dintre ei în centre de bătrâni. Este mai uşor să-i protejezi în acest fel. Pe de altă parte, şi populaţia este mai sănătoasă, deoarece are un cult pentru sport şi viaţă sănătoasă.

CSÎD: Medicii care întră în contact cu pacienţii pozitivi la COVID-19 şi care sunt internaţi în spital ar trebui să ia măsuri speciale de protecţie acasă, este indicat să locuiască o perioadă separat de familie?

Dr. Virgil Musta: Aceleaşi măsuri ar trebui să fie la medici ca şi la întreaga populaţie. Virusul nu face deosebire de rasă, categorie socială sau meserie.

CSÎD: Recent, într-un articol de opinie semnat de doi medici reputaţi în NY Times, se nota faptul că expunerea repetată la coronavirus, aşa cum este cazul medicilor, asistentelor etc., ar putea agrava o posibilă infecţie cu SARS-CoV-2, mai ales dacă nu se respectă regulile de igienă, de purtare a echipamentului medical, deoarece o cantitate mai mare de virus înseamnă o evoluţie galopantă a bolii, cu apariţia de complicaţii. Este fezabilă această teorie a agravării bolii COVID-19 prin expunere repetată?

Dr. Virgil Musta: Da, este fezabilă, de aceea trebuie să se respecte toate protocoalele şi recomandările.

Expunerea publică a tratamentelor pentru coronavirus a dat naştere unor comportamente aberante, cu consecinţe nefaste 

CSÎD: Credeţi că a fost un lucru bun faptul că s-a publicat în mass-media protocolul terapeutic în cazul pacienţilor internaţi în spital? Din păcate, din ce am putut observa din reacţiile cititorilor noştri şi din discuţiile cu farmaciştii, acest lucru a dus la epuizarea stocurilor din farmacii, oamenii şi-au făcut „provizii” dacă pot spune aşa. Este cazul combinaţiei hidroxiclorochină-azitromicină. Primul nu se vinde pe bază de reţetă, deci este uşor de procurat. Cât despre azitromicină, este un antibiotic care, la presiunea pacientului, care poate să şi mintă, spunând că are o infecţie la măsea de exemplu, medicul de familie cedează şi i-l dă pe reţetă.

Aşa am ajuns în situaţia ca Plaquenil, medicament esenţial pentru bolnavii de lupus, artrită reumatoidă etc., să nu mai fie disponibil, iar oamenii care au cu adevărat nevoie de el se confruntă acum cu agravarea simptomatologiei. Nu în ultimul rând, există riscul ca oamenii care au cumpărat aceste pastile să le ia fără recomandarea doctorului, în situaţii nejustificate, favorizând astfel apariţia unor probleme de sănătate. Care sunt riscurile la care se expun dacă iau această combinaţie de medicamente?

Dr. Virgil Musta: Nu a fost deloc un lucru bun, pentru că a dat naştere unor comportamente aberante, cu consecinţe posibil nefaste pentru cei care iau medicamentele fără recomandare medicală, dar şi pentru societate, deoarece au dispărut medicamentele de pe piaţă. Cei care poate ar avea nevoie de ele nu mai pot beneficia, deoarece nu se mai găsesc, iar folosirea fără recomandare poate duce la rezistenţă. În plus au o serie de efecte adverse importante, riscând mai mult să ne îmbolnăvim.

CSÎD: Un alt exemplu este cel al Paracetamolului, indicat în scăderea febrei. În mai puţin de o săptămână, farmaciile au rămas cu stocuri aproape goale, oamenii cumpărând câte 5-10 cutii, „să ajungă la toată familia”. La fel, putem asista la un fenomen periculos, şi anume administrarea în exces, care poate fi toxică pentru ficat. Ce le recomandaţi acestor persoane?

Dr. Virgil Musta: Toate medicamente au efecte adverse care pot fi mai nocive decât însăşi boala. Nici paracetamolul nu trebuie luat fără recomandare

CSÎD: Spuneaţi într-un interviu că schema de tratament pe care o urmaţi la Timişoara este diferită de cea de la Bucureşti şi constă în administrarea unei singure pastile, care combină două antivirale. Este un tratament pe care dumneavoastră personal l-aţi ales sau aţi avut un model/recomandare în acest sens?

Dr. Virgil Musta: În protocolul spitalului am folosit o schemă din protocolul Institutului Matei Balş din Bucureşti colaborând în permanenţă cu prof. dr. Streinu Cercel. La ora actuală, când există protocol naţional, folosim schemele acestui protocol.

CSÎD: Să spunem că un pacient infectat are o capacitate pulmonară redusă anterior, suferă de astm, obezitate, dar este totuşi tânăr, nu are mai mult de 50 de ani. Care este riscul acestuia de a dezvolta complicaţii?

Dr. Virgil Musta: Dacă astmul este într-o formă avansată de evoluţie şi pacientul prezintă BPOC şi nici nu este compensat prin medicaţie, pacientul este la risc mare de evoluţie severă a bolii.

CSÎD:  La final, ce mesaj/ce sfaturi le transmiteţi medicilor, asistentelor, infirmierelor, tuturor celor care lucrează în sistemul medical pentru a face faţă acestei situaţii dificile? Probabil sunt multe temeri în rândul medicilor, le e teamă pentru viaţa lor, a familiei lor…

Dr. Virgil Musta: Dragi colegi, trebuie să ne respectăm jurământul şi blazonul. Nu trebuie să intrăm în panică. Avem obligaţia de a ne face meseria, în mod corect şi onest, în condiţii de maximă siguranţă. Trebuie să respectăm regulile şi să ne protejăm, şi aşa nu vom face boala. Trebuie să avem încredere unul în altul, cei care coordonează activitatea să ofere siguranţă personalului sanitar. Trebuie să acţionăm înţelept şi să ne protejăm, în primul rând colegii din categoriile de risc. Nu avem voie să fim egoişti şi individualişti, căci numai împreună vom reuşi!

Dr. Virgil Musta a creat pe Facebook un grup numit City-Doctors, care a reunit până acum aproape 60.000 de persoane. Această comunitate reuneşte atât medici, cât mai ales persoane fizice care simt nevoia să fie informate despre tot ceea ce ţine de sănătatea lor din surse sigure şi apropiate, palpabile. În plus, această comunitate îşi propune să ajute şi la îmbunătăţirea comunicării între medici şi pacienţi, dar şi între medicii de diverse specialităţi, astfel încât cooperarea medicală permanentă să ajute ulterior şi în practică la rezolvarea mai rapidă a cazurilor complexe.