Dr. Vlad Naicu: cum se alege corect pasta de dinţi

Paste de dinţi de tot felul, produse de albire, aţă dentară, apă de gură, periuţe sofisticate. Toate fac parte din arsenalul îngrijirii dentare moderne. Însă acestea sunt uneori la concurenţă cu soluţiile alternative, precum bicarbonatul de sodiu sau ceaiul de muşeţel.
  • Publicat:
Dr. Vlad Naicu: cum se alege corect pasta de dinţi

Paste de dinţi de tot felul, produse de albire, aţă dentară, apă de gură, periuţe sofisticate. Toate fac parte din arsenalul îngrijirii dentare moderne. Însă acestea sunt uneori la concurenţă cu soluţiile alternative, precum bicarbonatul de sodiu sau ceaiul de muşeţel. Am stat de vorbă cu medicul dentist Vlad Naicu despre starea naţiunii în privinţa îngrijirii dinţilor.

CSÎD: Să vorbim mai întâi despre bicarbonat, extrem de popular în rândul amatorilor de tratamente alternative Cât e adevar şi cât e mit în ceea ce se promovează?

Dr. Vlad Naicu: Cel mai important lucru în momentul în care vrem să avem grijă de dinţii noştri este să îi spălam. E demonstrat de sute de ani că spălatul pe dinţi face bine. Acum întrebarea este: cu ce te speli pe dinţi mai bine? Unii zic că te speli mai bine cu paste de dinţi industriale care conţin fluor, alţii spun că te speli mai bine cu bicarbonat şi aşa mai departe. Realitatea este că orice am folosi e bine pentru ca în momentul în care ne spălam, îndepărtăm mecanic resturile de alimente care ne-au rămas printre dinţi. Acele resturi alimentare se combină cu sărurile minerale din apă şi se transformă în tartru. Tartrul este cel mai bun loc unde cresc microbi: dacă vor creşte microbi, avem probleme. Sigur, o să ziceţi că există oameni care nu s-au spălat niciodată pe dinţi şi nu au nici o problemă.

Da, sunt oamenii care genetic sunt prevăzuţi cu imunitate foarte bună, dar nu toţi avem norocul asta şi atunci noi trebuie să ne îngrijim. Bicarbonatul e bun, dar e abraziv. Dacă folosim combinaţia de periuţe dure cu bicarbonat, ne trezim că ne erodăm dinţi. De aceasta trebuie să ţinem cont. Bunicii noştri se spălau cu bicarbonat, dar se spălau ori cu degetul, ori cu periuţe moi din fire de păr de porc, de cal şi atunci nu era atat de abraziv. Periuţele moderne din plastic sunt mult mai dure.

CSÎD: Dar de ce se fac atât de dure?

Dr. Vlad Naicu: Nu se mai fac aşa dure, a fost o modă şi dacă acum vă duceţi să căutaţi, veţi vedea că le veţi găsi mult mai moi pentru că s-a descoperit o patologie nouă: patologia periajului în exces. Asta toceşte dinţii. De aceea, tehnica spălatului pe dinţi e foarte importantă. Medicii stomatologi spun să nu spălam spate-faţă tocmai din cauza faptului că s-au creat foarte multe şanţuri. Deci atenţie, ca în orice lucru în viaţă, e bine să nu faci abuz.

CSÎD: Ce părere aveţi despre apă? Afectează dinţii apa de la robinet?

Dr. Vlad Naicu: Depinde de ce e în ea. În general, dacă are calcar (cum e in vest, la noi mai puţin), sigur că afectează dinţii pentru că e dură. Apa mai poate să afecteze dinţii indirect. Dinţii sunt totuşi un organ fin, vorbim de dinţi şi de ţesutul de susţinere, adică gingii, oase şi aşa mai departe. O apă care conţine germeni poate să determine boli parodontale, boli ale gingiei, deci depinde foarte mult despre ce apă vorbim.

CSÎD: Revenim la tratamentele naturiste, există multe care circulă pe net, iar lumea se lasă sedusă având în vedere şi preţul mai mic. Care este riscul folosirii plantelor în abordarea unor probleme medicale?

Dr. Vlad Naicu: Medicina naturistă are o singură problemă: nu există o documentaţie ştiinţifică acceptată. De exemplu, ştim din bătrâni că propolisul face bine, dar dacă te uiţi într-un studiu ştiinţific făcut în conformitate cu toate regulile ştiinţei nu vei gasi nimic despre asta. Ştim din bătrâni că o cremă de gălbenele ajută la vindecare, dar nu vei găsi niciun studiu cu adevărat ştiinţific şi pe termen lung care să ne ateste acest lucru. Cât de frumoasă şi atrăgătoare şi savuroasă ar fi medicina tradiţională în care nu mai folosim elemente chimice, ea nu trebuie să înlocuiască medicina normală. Foarte mulţi medici stomatologi dau ceai de muşeţel în urma unei extracţii de exemplu. Nu suntem împotriva ei, dar nu cred că trebuie să o înlocuiască cu totul pe cea alopată.

Despre paste de dinţi, fluor şi problemele gingivale

CSÎD: Cum explicaţi diferenţa de preţ între pastele de dinţi? Sunt şi produse de 6 lei şi produse de 20 de lei. Ce face diferenta şi care ar fi ingredientele cele mai bune după care să ne uităm când ne luăm o pastă de dinţi?

Dr. Vlad Naicu: Fiecare pasta de dinţi e făcută de o anumită firmă conform a ceea ce ei au cercetat şi au folosit. Fluorul de exemplu era unanim recunoscut că face bine la dinţi. Acum teoriile noi spun că nu mai e aşa absorbit la o anumită vârstă. Când ne spălăm pe dinţi, v-am spus că partea mecanică e 70-80%. În interiorul pastelor de dinţi, există ingrediente de diverse feluri: există paste de dinţi medicamentoase, pe care nu le găsim în supermarket, ci doar în farmacie, sunt mai scumpe pentru că în interior conţin medicamente, există paste de dinţi care au doar un rol mecanic de îndepărtare sau aduc fluor, există paste de dinţi care au rol de îngrijire pentru implanturi, de exemplu. Fiecare pastă de dinţi are ceva în componenţă şi se adresează diverselor patologii. Părerea mea este că medicul stomatolog este cel care ar trebui să recomande o anumită pastă de dinţi sau o alta pacienţii săi.

CSÎD: Preventiv, se poate folosi orice pastă de dinţi din supermarket dacă nu există probleme dentare?

Dr. Vlad Naicu: Sigur. Orice pastă de dinţi e bună fără niciun fel de discuţie.

CSÎD: Apropo de fluor, a circulat ştirea că a fost încadrat în categoria toxinelor.

Dr. Vlad Naicu: Fluorul este toxic. Însă în pastele de dinţi e în cantitate aşa mică încât nu are cum să fie toxic. Pentru copiii mici care nu ştiu să scuipe există paste fără fluor.

CSÎD: Ce aţi observat: au început românii să folosească aţa dentară şi apa de gură?

Dr. Vlad Naicu: Da, unul dintre motive e medicul stomatolog român care a înţeles că el este principalul educator în domeniu. Celălalt este faptul că românii au început să citească pe internet ce li se întâmplă dacă folosesc aţa dentară, apa de gură şi atunci s-a creat un trend care merge pe influenţele din Occident. E evident că e aşa şi e foarte bine.

CSÎD: Ce părere aveţi despre unele produse de albire care pot fi cumpărate din farmacii? Pot fi folosite şi fără supravegherea dentistului? Ce credeti?

Dr. Vlad Naicu: Produsele de albire, în marea lor majoritate se bazează pe oxigen activ. Este ca la detergenţii cu oxigen activ care albesc rufele. Exact aşa se întâmplă şi la dinţi, nu e o albire reală, e doar o curăţare, însă una în profunzime. Această curăţare în profunzime, câteodată, determină dureri şi lumea are senzaţia că se strică smalţul pentru că intră în profunzime, chiar şi în fisuri. Nici vorbă de stricare a smalţului, dar dacă este mult oxigen activ, poate afecta gingiile. Atunci, eu nu recomand sub nicio formă produse de albire puternice fără ca aceasta să fie făcută sub supraveghere medicală. Nu din cauza dinţilor, ci din cauza gingiilor.

CSÎD: Şi, dacă vorbim despre gingii, ce aţi constatat în ultima vreme? Parodontoza rămâne o patologie gravă? E din cauza vârstei, e combinată cu lipsa de igiena, e şi genetic, care ar fi situaţia?

Dr. Vlad Naicu: Toţi aceşti factori plus o credinţă destul de bine înrădăcinată în mintea poporului nostru că parodontoza este un destin de care nu scapi. Există tratamente care îi pot încetini evoluţia.

CSÎD: Sunt şi medicamente sau doar manevre medicale de curăţare?

Dr. Vlad Naicu: Întotdeauna au fost medicamente, problema este aplicarea locală. În general, se bazează pe o igienă foarte riguroasă. Deja există teste genetice pe care le poţi face când eşti mic care îţi spun dacă eşti predispus să faci această boală ca să te îngrijeşti mai mult. Avem instrumente de luptă, problema e cum le folosim.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Beatrice Osanu - Redactor-şef
Beatrice Osanu este unul dintre oamenii “Ce se întâmplă, doctore?” care a asistat la naşterea emisiunii în 2002 şi a revistei în 2005. În anii care au trecut de atunci, a cunoscut sute de medici, nutriţionişti, antrenori de fitness şi psihologi, dar şi celebrităţi care au inspirat-o, ...
citește mai mult