Dureri de cap, migrenă sau anevrism? Dr. Dan Buzoianu, medic neurolog, explică diferenţele

Dureri de cap, migrenă, anevrism – ce sunt?

Durerile de cap sunt mai mult decât deranjante, în special atunci când ai nevoie să te concentrezi, să funcţionezi la randament maxim, atât pe plan personal cât şi profesional.

Dacă durerile de cap obişnuite se instalează ca din senin şi cedează după administrarea unor simple medicamente, cu migrenele lucrurile sunt ceva mai complicate.

O migrenă reprezintă o afecţiune caracterizată prin episoade repetate de cefalee. De regulă, migrena apare ca o durere de cap pulsatilă, cu intensitate care creşte progresiv în minute, zeci de minute, de obicei unilateral, adică doar pe o parte a capului.

Recomandări

Societatea Română de Chirurgie Vasculară: urgenţele cardiovasculare care nu pot fi amânate în contextul coronavirus

Întăreşte-ţi sistemul imunitar cu ajutorul micronutrienţilor!

Migrena este însoţită de greaţă, vărsături, sensibilitate la lumină sau zgomote, se înrăutăţeşte prin activitate fizică şi se îmbunătăţeşte atunci când persoana afectată se relaxează şi are parte de linişte.

Durata unui astfel de episod variază de la 4 la 72 de ore. Se întâmplă ca unele persoane chiar să experimenteze o senzaţie vizuală, descrisă ca nişte steluţe/zig-zag-uri luminoase, pe care specialiştii o numescă aură.

Totuşi, durerile de cap şi migrenele pot să ascundă afecţiuni mult mai grave, pentru care este nevoie de intervenţie de specialitate. Conform experţilor, o durere puternică de cap poate să fie un simptom al anevrismului.

Dr. Dan Buzoianu, medic neurolog, descrie anevrismul ca pe o anomalie a structurii vasului de sânge, care poate să apară la nivelul vaselor de sânge din tot corpul.

Atunci când anevrismul se produse la nivelul creierului, se numeşte anevrism cerebral: „Este vorba, de fapt, despre o balonizare a peretelui arterial. Pot să apară două situaţii – anevrismul nerupt şi anevrismul rupt”, explică dr. Buzoianu.

Forme de anevrism şi particularităţile acestora

Anevrismul nerupt este, de obicei, asimptomatic. Fireşte, în funcţie de dimensiunea şi localizarea anevrismului cerebral, şi cel nerupt poate da diverse simptome, precum:

• vedere dublă;
• amorţeli la nivelul feţei sau corpului.

Este important de subliniat că nu orice anevrism cerebral se va rupe.

În situaţia în care peretele, care este mai subţire, se rupe, apare sângerarea subarahnoidiană. Pe înţelesul tuturor, spaţiul subarahnoidian reprezintă un spaţiu între două foiţe care formează meningele, adică acea foiţa care acoperă creierul.

Cum diferenţiezi migrena de anevrism?

Dr. Dan Buzoianu arată că o migrenă este ceva episodic, o durere pe care o persoană o poate recunoaşte şi care reapare.

„Deşi există unele episoade de migrenă mai intense decât altele, cel care suferă de ea va recunoaşte un tipar. Desigur, rămâne ciudat primul episod de migrenă, pentru că pacientul nu poate să o recunoască şi nu are cu ce să o compare”, spune specialistul. 

Un semn major care arată producerea unei sângerări în spaţiul subarahnoidian este durerea foarte intensă de cap. Când vine vorba despre sângerea subarahnoidiană, aceasta este o experienţă nouă, nemaiîntâlnită şi extrem de intensă, poate cea mai rea durere de cap experimentată de o persoană vreodată.

„Cel mai frecvent, pacienţii descriu senzaţia respectivă drept cea mai intensă durere de cap pe care au experimentat-o vreodată. Acesta este un alt element cheie, descrierea din literatură fiind de cefalee ‘thunderclap’ – ca o lovitură de trăsnet”, menţionează dr. Dan Buzoianu.

Acest tip de durere de cap debutează brutal, ajungând la intensitatea maximă în doar câteva minute. După durerea de cap, pe lângă senzaţie de greaţă şi vărsături, la un interval care este variabil şi poate ajunge la câteva ore, apar rigiditatea cefei, semne neurologice, dificultate de mişcare sau de vorbire, pierderea stării de conştienţă, leşin sau crize epileptice.

Mai mult decât atât, faţă de migrenă, care apare, cel mai frecvent, pe o jumătate a capului, se instalează lent şi este pulsatilă, în cazul durerii asociate sângerării subarahnoidiene, aceasta nu respectă tiparul migrenei, ci este localizată mai difuz, nu este mereu pulsatilă, ci poate fi şi ca un cuţit, o presiune puternică în cap, şi se instalează foarte repde.

„O persoană poate să suspecteze o hemoragie subarahnoidiană şi trebuie să cheme urgent ambulanţa sau să se prezinte la spital, în momentul în care durerii de cap insuportabile i se asociază şi pierderea stării de conştienţă sau apariţia unor simptome neurologice, precum tulburarea de limbaj, scăderea forţei musculare, vederea dublă”, arată dr. Buzoianu.

Anevrismul: diagnostic şi tratament

Anevrismul se diagnostichează prin metode imagistice, primul pas fiind efectuarea unui computer tomograf cerebral, în vederea constatării gravităţii hemoragiei subarahnoidiene.

Tratamentul pentru migrenă este unul simptomatic, în schimb, în cazul unui anevrism cerebral rupt, care este o urgenţă neurologică majoră ameninţătoare de viaţă, trebuie intervenit imediat, fie neurochirugical, fie pe cale endovasculară.

Dacă o persoană a suferit un anevrism cerebral rupt, evoluţia stării sale de sănătate, după acordarea ajutorului şi intervenţiei necesare, se află în strânsă corelaţie cu mărimea şi localizarea anevrismului respectiv, condiţia generală şi vârsta pacientului şi felul în care se prezintă acesta, din punct de vedere neurologic, după producerea rupturii.

Deşi unii pacienţi îşi pierd viaţa, există situaţii fericite în care aceştia se recuperează, chiar dacă rămân cu un anumit deficit neurologic, având nevoie să urmeze diferite metode de recuperare pe termen lung.