Dureri de cap pe partea dreaptă: cauze comune și modalități de gestionare

Mulți oameni suferă de dureri de cap doar pe o parte a capului. Cauzele posibile ale unei dureri de cap pe partea dreaptă includ utilizarea medicamentelor, alergii, migrene și probleme neurologice.

Aproape 50% dintre adulți raportează în fiecare an dureri de cap, ceea ce le face printre cele mai frecvente afecțiuni medicale.

Iată mai multe despre durerile de cap din partea dreaptă a capului și remedii pentru a ajuta la gestionarea durerii.

Recomandări

Cea mai bună soluție naturală pentru întărirea imunității iarna. Ce să consumăm mai des în timpul…

Medicamentul pentru slăbit care previne bolile de inimă

Cauzele durerilor de cap în partea dreaptă

Durerea de cap în partea dreaptă poate fi cauzată de:

Probleme neurologice

Următoarele afecțiuni neurologice pot fi responsabile de dureri de cap unilaterale:

• Nevralgia occipitală

Aceasta apare atunci când nervii care se întind de la partea superioară a măduvei spinării până la scalp (nervii occipitali) se deteriorează sau se inflamează. Simptomele includ dureri ascuțite în partea din spate a capului și gâtului, durere în spatele ochiului și sensibilitate la lumină.

• Arterita temporală

Arterele din cap și gât devin inflamate în cazul arteritei temporale. Împreună cu durerea musculară, provoacă o durere de cap severă în partea laterală a capului. Alte simptome includ oboseală, durere în maxilar și tâmple sensibile.

• Nevralgia de trigemen

Aceasta provoacă dureri intense în zona faței și a capului. Durerea afectează de obicei doar o parte a capului. Este cauzată de perturbarea nervului trigeminal la baza creierului.

Utilizarea medicamentelor

Durerile de cap pot apărea ca efect secundar al medicamentelor eliberate pe bază de rețetă sau fără prescripție medicală. Ele pot fi, de asemenea, cauzate de utilizarea excesivă a medicamentelor, inclusiv a analgezicelor, cum ar fi:

• acetaminofen
• aspirină
• ibuprofen

Acest tip de durere de cap se numește durere de cap cauzată de utilizarea excesivă a medicamentelor. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, este cel mai comun tip de tulburare a durerii de cap secundare. Durerea de cap secundară este o durere de cap cauzată de o altă afecțiune.

Durerile de cap cauzate de utilizarea excesivă a medicamentelor sunt adesea cel mai intense în prima parte a zilei, imediat după trezire.

Alte cauze

• alergii
• un anevrism, un perete arterial slab sau bombat
• oboseală
• traumatism cranian
• infecții, inclusiv infecții ale sinusurilor
• variații ale nivelului de zahăr din sânge cauzate de mesele pierdute
• încordare musculară sau noduri în zona gâtului
• tumori

Ce tipuri de dureri de cap afectează partea dreaptă?

Există peste 200 de tipuri de dureri de cap. Unele sunt dureri de cap primare, în care durerea de cap este simptomul principal. Altele sunt secundare, în care durerea de cap apare ca simptom al unei alte afecțiuni.

Cu toate acestea, migrena sau cefaleea în cluster sunt cel mai probabil cauzele unei dureri de cap în partea dreaptă. Durerile de cap de tensiune pot provoca, de asemenea, durere pe o parte la unele persoane.

Migrenă

Se crede că factorii genetici joacă un rol în apariția migrenei. Migrena implică o formă severă de durere de cap care provoacă o senzație de pulsatilă de durere în cap. Aceasta poate afecta o parte specifică a capului.

Senzațiile puternice de durere pulsatilă sunt însoțite de obicei de:

• vedere încețoșată
• grețuri
• sensibilitate la lumină
• sensibilitate la sunet
• vărsături

Până la o treime dintre persoanele care suferă de migrenă experimentează tulburări de vedere sau pierderea temporară a vederii înainte de apariția durerii. Simptomele pot dura până la 72 de ore dacă nu sunt tratate, iar durerea afectează de obicei doar o parte a capului.

Următorii factori pot declanșa migrena:

• lumini puternice
• schimbări de vreme (umiditate, căldură, presiune)
• stres emoțional sau anxietate
• alimente și băuturi precum alcoolul, ciocolata, brânza și mezelurile
• schimbări hormonale la femei
• zgomote puternice
• săritul peste mese
• mirosuri puternice
• oboseală
• prea mult sau prea puțin somn

Tratamentul timpuriu este esențial pentru reducerea duratei și severității simptomelor. Tratamentele includ medicamente eliberate cu sau fără prescripție medicală. Prevenția implică evitarea factorilor declanșatori și utilizarea medicamentelor preventive, în unele cazuri.

Cefaleea de tip cluster

Cefaleea de tip cluster este o formă rară, dar severă de durere de cap. Durerea este intensă și de obicei se localizează în jurul unui ochi. Poate iradia și în alte zone ale capului și feței, precum și în gât și umeri.

De obicei, persoanele experimentează atacuri frecvente de cefalee de tip cluster timp de săptămâni sau luni, urmate de perioade de remisiune.

Alte simptome ale cefaleei de tip cluster includ:

• transpirație facială
• piele palidă sau înroșită
• ochi roșii sau apoși
• neliniște
• nas înfundat sau secreție nazală
• umflături în jurul ochiului afectat

Bărbații tind să sufere de cefalee de tip cluster mai des decât femeile. Cauza exactă este necunoscută, dar fumatul, consumul de alcool și istoricul familial al cefaleei pot crește riscul.

Nu există un remediu pentru această afecțiune, deși tratamentele pot reduce numărul și severitatea cefaleelor de tip cluster.

Cefalee de tensiune

Cefaleea de tensiune este cea mai comună formă de cefalee. Până la 4% din populația generală experimentează cefalee cronică de tip tensional. De obicei, afectează ambele părți ale capului, dar unele persoane pot avea simptome doar pe o parte.

Semnele includ:

• durere intensă și pulsatilă
• sensibilitate a scalpului
• mușchii umerilor și gâtului sensibili sau tensionați
• senzație de strângere sau presiune în frunte, pe părți sau în partea din spate a capului

Simptomele durează de obicei câteva minute până la câteva ore și sunt de severitate ușoară până la moderată.

Cefaleea de tensiune ocazională poate fi tratată cu analgezice fără prescripție medicală sau remedii la domiciliu. Persoanele cu cefalee de tensiune frecventă pot avea nevoie să-și schimbe stilul de viață, să identifice și evite factorii declanșatori sau să utilizeze medicamente cu prescripție medicală.

Surse: medicalnewstoday.com, healthline.com, verywellhealth.com