Durerea de genunchi: de ce apare și cum poți scăpa de ea prin mișcare

Durerea de genunchi este una dintre cele mai comune afecţiuni cu o varietate mare de cauze şi multe tratamente specifice. Foarte multe persoane au, la un moment dat, o afecţiune la genunchi, din cauza activităţilor sportive sau a anumitor boli.

Genunchiul este cea mai complexă şi poate cea mai solicitată articulaţie a corpului nostru. În cazul durerilor pe termen scurt nu este necesară intervenţia unui medic şi acestea pot fi atenuate cu ajutorul câtorva remedii simple. Însă, dacă durerea de genunchi este severă, persistentă, bruscă sau ascuţită, este necesar să consultaţi un medic.

Cauze și simptome ale durerii de genunchi

Durerea de genunchi este cel mai des întâlnită în rândul populaţiei, fiind urmată de durerea de spate. Cel mai frecvent, durerile articulaţiei genunchiului apar în urma suprasolicitării acestei regiuni.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Oboseala articulaţiei se manifestă dureros, însă această condiţie nu este una gravă şi poate fi tratată uşor şi acasă. Pot fi însă, în cazul inflamaţiei persistente, cauze autoimune (în cazul poliartritei reumatoide). Pe lângă bolile inflamatorii există şi artroza genunchiului, o afecţiune ce presupune un proces degenerativ îndelungat şi ireversibil al articulaţiilor.

Tipurile de durere variază, dar cel mai adesea se manifestă astfel:

• O durere surdă, care creşte gradual – asociată cu activităţi fizice
• Genunchiul produce diferite sunete
• Apare în momentul în care urci scările, te ridici după o perioadă îndelungată de repaus
• Produce o slăbiciune în picior

Osteoartrita

Un motiv des invocat pentru durerile de genunchi pe termen lung este osteoartrita. Osteoartrita reprezintă o afectare a cartilajului care protejează şi înveleşte suprafeţele articulare. Cartilajul se deteriorează, astfel oasele ajung să se frece direct unele de altele ducând la lezarea ţesutului şi osului rezultând durere şi imobilitate.

Osteoartrita este o boală lent progresivă care distruge treptat cartilajul. Osteoartrita reprezintă cea mai frecventă formă de artrită, cauzele ei sunt multiple şi le vom enumera doar pe cele mai importante: supraponderabilitatea sau greutatea excesivă, forţarea frecventă a articulaţiilor, ridicarea de greutăţi, vârsta înaintată, anumiţi factori genetici sau anumite tulburări endocrine.

Poliartrita reumatoidă

Poliartrita reumatoidă este o boală inflamatorie care afectează articulaţiile mâinilor şi picioarelor, de unde rezultă tumefacţii, dureri şi distrucţie articulară.

Cauza apariţiei poliartritei reumatoide nu este cunosctută, însă boala este considerată a fi autoimună. Sistemul imunitar atacă ţesuturile articulare moi şi pe cele conjunctive din componenţa altor structuri ale corpului, cum ar fi vasele sanguine şi plămânii. În final, se produc eroziuni ale cartilajelor, oaselor şi ligamentelor articulare, cu apariţia în articulaţiile afectate a deformărilor, instabilităţii şi fibrozei.

Viteza distrucţiei articulare variază de la o persoană la alta, tabloul clinic fiind influentat de numeroşi factori, printre care predispoziţia genetică. Deşi este o boală cronică, aceasta variază în gravitate, putând dispărea şi reveni.

Zonele afectate sunt dureroase şi rigide, în special dimineaţa sau după o perioadă prelungită de inactivitate.

Entorse, leziuni şi accidentări

Durerile de genunchi pot surveni de la leziuni, inclusiv entorse, ligamente întinse sau rupte, rupturi de menisc ori uzura de cartilaj. Leziunile cauzate de sport au, în general, tendinţa de a afecta un singur genunchi, la un moment dat. Durerile la ambii genunchi sunt mai comune în cazul artritei, osteoartritei, gutei sau pseudogutei şi apar de obicei odată cu înaintarea în vârstă.

În momentul în care te confrunţi cu o astfel de durere trebuie să:

• Protejezi genunchiul de alte accidentări
• Iei o pauză de la efort de 2-3 zile, în funcţie de accidentare
• Foloseșto comprese reci sau un bandaj
• Ridici piciorul cu ajutorul unei perne

Retineţi că aplicarea de comprese cu gheaţă este doar o etapă de tratament pentru entorsa genunchului, fiind o actiune utilă, însă nu suficientă pentru refacerea ligamentelor.

Guta şi pseudoguta

Guta este un alt tip de artrită. Când genunchiul este roşu si cald, cauzele posibile sunt reprezentate de gută şi pseudogută, două tipuri ale artritei. Guta apare în urma acumulării de acid uric în organism (produs rezidual, rezultat în timpul procesului de metabolizare, excretat de obicei de rinichi). Când nivelul acidului este foarte ridicat, se formează cristale în articulaţii, provocând inflamaţii şi dureri. Guta afectează în primul rând degetul mare, apoi articulaţia genunchiului. Pseudoguta este o condiţie similară; cristalele de calciu se depozitează în jurul articulaţiilor.

Soluții care ameliorează durerea de genunchi

Aceste sfaturi pot fi de ajutor şi în cazul unor dureri de genunchi mai grave, dar nu înlocuiesc un consult specializat.

În primul rând, persoana ce suferă de dureri la nivelul genunchiului trebuie să înceteze solicitarea articulaţiei genunchiului. Repausul are efect benefic asupra durerilor articulare. Compresele reci sau gheaţa pot fi soluţii imediate foarte utile pentru această afecţiune.

Exerciţii fizice

Exerciţiile fizice sunt recomandate pentru că pot încetini progresia osteoartritei, una dintre cele mai întâlnite cauze ale durerii de genunchi. Activităţile fizice întăresc sistemul osos, tonifică musculatura şi sunt importante pentru sănătatea ţesutului cartilaginos. Exerciţiile fizice sunt bune şi pentru întărirea articulaţiilor. Când vine vorba de genunchi, întărirea muşchilor este foarte importantă. Gimnastica în apă (aqua gym) este în mod particular de ajutor în cazul durerilor articulare.

Stretching şi alte exerciţii specifice

Medicul vă poate recomanda cele mai bune exerciţii şi programe de recuperare. Exerciţiile fizice care întăresc muşchii sunt importante pentru a proteja articulaţiile genunchiului.

Simpla ridicare şi întindere a piciorului este un exerciţiu care întăreşte muşchiul cvadriceps, care va ajuta la stabilizarea genunchiului. O altă măsură pe care poţi să o iei este să îţi lucrezi muşchii din jurul genunchiului. Fă mişcări de stretching după fiecare antrenament ca să ai mai târziu genunchi sănătoşi.

Postura corectă

Încearcă să eviţi scaunele şi canapelele prea joase pentru a nu pune presiune în plus pe genunchi. Adăugarea unei perne sub genunchi poate înrăutăţi situaţia. O postură corectă este foarte importantă.

Alegerea unor pantofi cu mărimea potrivită este crucială pentru a vă oferi suficient sprijin. Nu ar trebui să staţi perioade îndelungate fără a vă ridica. În cazul osteoartritei, de exemplu, statul prelungit poate duce la dureri ale articulaţiilor.

Menţinerea unei greutăţi normale

Persoanele supraponderale sau care suferă de obezitate sunt mai predispuse la durerile de genunchi. Menţinerea unei greutăţi normale poate fi de ajutor în reducerea durerilor de genunchi pe termen lung.

O dietă sănătoasă şi echilibrată preveni durerile de genunchi. Alimentaţia în cazul durerilor de genunchi are la bază alimente cu proprietăţi anti-inflamatorii.

Reguli-cheie pentru alimentaţie în cazul durerilor de genunchi:

• Alege alimente sărace în grăsimi
• Optează pentru fructe, legume şi fibre
• Evită un consum exagerat de carne
• Acizii graşi esenţiali nu trebuie să lipsească din dieta ta

Nu există o dietă specială, potrivită doar pentru durerile de genunchi sau artrită. Este important să urmezi o dietă echilibrată şi să îţi menţii greutatea sub control.

Când trebuie să mergi la medic

Este necesar să consulţi medicul în oricare dintre următoarele cazuri:

• Ai dureri puternice atunci când pui presiune pe genunchi;
• Genunchiul se blochează sau alunecă;
• Genunchiul arată deformat sau este umflat, roşu şi cald;
• Simţi dureri, furnicături sau amorţeală sub genunchiul afectat;
• Durerea este în continuare severă după 3 zile de îngrijire a genunchiului la domiciliu.