Dureri la mers și picioare umflate? Ce este tromboza venoasă profundă și cum se tratează fără bisturiu?

Tromboza venoasă profundă este una dintre cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare și o cauză importantă de mortalitate în România și în lume, din cauza complicațiilor asociate, în special a sindromului post-trombotic și emboliei pulmonare. Studiile arată că marea majoritate a pacienților care dezvoltă sindrom post-trombotic (90%) ajung să nu mai poată munci în maximum 10 ani de la debutul simptomelor.

Tromboza venoasă profundă se manifestă atunci când la nivelul venelor profunde apar îngustări sau se formează cheaguri de sânge care îngreunează circulația de întoarcere a sângelui.

Arterele au un perete muscular care permite sângelui să circule cu o viteză mai mare. Circulația prin vene este îngreunată de postura bipedă, statul în picioare și gravitație. De aceea, la nivelul venelor există mai multe seturi de valve.

Venele sunt ca niște ecluze și sângele este pompat de la un sistem de valve în sus. Dacă există o stază venoasă și vasele se dilată, aceste valve devin ineficiente, nu mai au rolul de a închide, ceea ce duce la distrugerea lor. În consecință, sângele stagnează, se îngroașă și se transformă în trombi, explică dr. Florin Bloj, medic specialist radiolog la ARES.

Ce simptome trebuie să te trimită la medic?

Există două forme ale trombozei venoase profunde, în funcție de timpul scurs de la debutul simptomelor.

În forma acută, în maximum 4 săptămâni de la apariția simptomelor, pacienții resimt durere, edeme, umflături ale picioarelor, dificultăți la mers. Piciorul afectat poate fi umflat, dureros, cu piele palidă sau vânătă, cu extremitățile reci.

În anumite cazuri, poate să apară gangrena la nivelul degetelor de la piciorul afectat. Aceasta este o urgență majoră și necesită apelarea de urgență a medicului, existând risc ridicat ca un tromb să migreze în circulația sângelui și să blocheze artera pulmonară, producând embolie pulmonară.

În forma cronică, la mai mult de 4 săptămâni de la debutul simptomelor, dacă acestea nu sunt tratate, începe să se instaleze sindromul post-trombotic. Simptomele asociate acestui sindrom sunt hipertensiunea venoasă a piciorului afectat, claudicația (dureri sau crampe la mers), edeme și ulcerații la nivelul piciorului.

Deși cazurile cele mai frecvente de tromboză venoasă profundă se manifestă la nivelul membrelor inferioare, există cazuri în care inclusiv vena cavă este obturată de trombi și se dezvoltă circulație colaterală. Mai mult, pot apărea situații în care este afectat un membru superior prin tromboză venoasă profundă la nivelul venelor subclavii.

De asemenea, pacienții care au proceduri de hemodializă cu fistule arterio-venoase sunt permanent expuși unor situații de tromboză venoasă profundă.

Cum se tratează tromboza venoasă profundă fără bisturiu?

La nivelul sistemului venos, trombii se transformă într-un sistem trabecular care devine foarte greu de îndepărtat. El poate fi îndepărtat doar mecanic, printr-o procedură endovasculară chirurgicală sau printr-o procedură de radiologie intervențională.

Există și alternativa terapiei medicamentoase, adică terapia anticoagulantă sau terapia trombolitică sistemică, care sunt eficiente doar în prevenția efectelor secundare, a emboliei pulmonare, și în fluidificarea sângelui prin sistemul venos. Dar nu mai acționează asupra trombilor deja formați, arată dr. Florin Bloj.

Trombectomia chirurgicală presupune ca vasul afectat să fie deschis și trombul îndepărtat pe cale chirurgicală. Această intervenție are indicații limitate și o rată destul de mare de complicații. De cealaltă parte, cele mai recente studii arată că terapia endovasculară, minim-invazivă, are cele mai ridicate șanse de reușită în tratamentul trombozei venoase profunde și în prevenirea sindromului post-trombotic.

Angioplastia venoasă cu balon și/sau stent implică dilatarea vasului afectat cu un balon și, în anumite cazuri, montarea unui stent metalic care fixează trombul în peretele vasului. Procedura se face cu analgo-sedare, pacientul este conștient, nu resimte durere și poate fi externat în maximum 24 de ore de la intervenție.

Vorbim de multiple avantaje ale procedurii endovasculare: scăderea riscului de infecție intraspitalicească (o procedură chirurgicală deschisă întotdeauna implica si alte riscuri), confortul pacientului în timpul procedurii endovasculare este net superior, pentru aceeași eficiență. În plus, durata procedurii este mult mai scurtă, concluzionează dr. Florin Bloj, medic radiolog intervenționist la ARES.

Procedura de angioplastie venoasă cu balon și/sau stent este disponibilă la ARES, în Spitalul Oncologic Monza, din cadrul Enayati Medical City.