Începând cu luna iulie 2016 investigaţiile prin rezonanţă magnetică (RMN) la sâni, utilizate pentru depistarea cancerului de sân se vor putea deconta în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
De reţinut este faptul că această decontare se va putea face după ce pacientul a epuizat toate celelalte posibilităţi de investigare a cancerului de sân (respectiv ecografie şi mamografie) şi numai în baza biletului de trimitere emis de către medicul specialist, faţă de cazul altor investigaţii medicale care se pot deconta cu ajutorul biletului de trimitere emis de către medicul de familie.
Cancerul de sân este cea mai frecventă dintre toate cazurile de cancer la femei şi este principala cauză de deces prin cancer la femeile din Europa. Se estimează că una din fiecare 9 femei europene vor dezvolta cancer de sân la un moment dat în viata ei, dar estimările variază în funcţie de ţară. În Uniunea Europeană aproximativ 332.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân în 2008.
Cancerul de sân apare mai frecvent la femeile mai în vârstă, dar 1 din 4 tipuri de cancer de sân este diagnosticat la femeile cu vârsta sub 50 de ani, mai puţin de 5% din toate cazurile de cancer de sân sunt diagnosticate la femeile mai tinere de 35 de ani.
În cele mai multe ţări occidentale, din ce în ce mai puţine femei au murit de cancer de sân în ultimii ani (mai ales dintre femeile tinere), iar asta datorită tratamentului îmbunătăţit şi a diagnosticării din timp a cancerului (sursa: www.anticancerfund.org)
L-am întrebat pe Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie despre importanţa RMNului în depistarea cancerului de sân:
RMN-ul la sâni este o investigaţie complementară ecografiei şi mamografiei. Este o investigaţie non-invazivă, de o precizie înaltă, care este recomandată de medicul specialist (ginecolog, oncolog, endocrinolog).
În general, paşii care trebuie urmaţi sunt: ecografia, dacă există o suspiciune urmează mamografia, iar dacă aceasta nu este concludentă 100% pentru a clarifica suspiciunea, atunci se recomandă RMN-ul.
După 40 de ani, deoarece tesutul mamar devine mai dens, nu mai este nevoie şi de ecografie, se poate face direct mamografie o data pe an, tot la recomandarea medicului specialist. De precizat că după această vârstă, mamografia trebuie să devină o investigaţie de rutină.
De fiecare dată când fie medicul specialist care a facut trimiterea la mamografie, fie medicul radiolog care a efectuat-o nu este 100% sigur pe rezultatul obţinut, se poate trimite pacienta mai departe, la RMN. Există şi cazuri de paciente care sunt trimise direct la RMN, din pricina faptului că nu au cum sa fie supuse radiaţiilor din timpul mamografiei (de exemplu, sunt însărcinate).
De la vârsta adolescenţei este recomandată auto-palparea, pentru că pot apărea dereglări hormonale transpuse în chisturi mamare încă de la vârste fragede. După începerea vieţii sexuale, este recomandat controlul ginecologic o dată pe an. Este indicat ca medicul ginecolog să examineze la fiecare consultaţie şi sânii pacientei, iar dacă apare cel mai mic semn de întrebare, să o trimită la investigaţii suplimentare.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în România cancerul a făcut numeroase victime în 2014: 30.100 de bărbaţi şi 20.200 de femei au murit de cancer. În rândul femeilor 17% au murit din cauza cancerului de sân, 12,9 % din cauza celui de colon, iar 10,4% au avut cancer de plămâni sau bronhopulmonar, iar 10,1 % din cauza cancerului de col (sursa www.who.int).
Cancerul de sân poate apărea, de asemenea, la bărbaţi, dar este rar, reprezentând mai puţin de 1% din toate cazurile de cancer de sân. În fiecare an, unul din 100.000 de bărbaţi este diagnosticat cu cancer de sân.