Enterocolita, boala verii. Alimente permise și interzise când ai diaree – sfatul medicului gastroenterolog

Enterocolita este o inflamaţie acută a intestinului subţire şi a colonului. Temperaturile crescute reprezintă cauza principală a enterocolitei, deoarece favorizează înmulţirea bacteriilor şi a virusurilor şi predispun adultul sau copilul la deshidratare.

Aceasta produce scăderea imunităţii, precum şi creşterea vulnerabilităţii în faţa agenţilor patogeni digestiv. Din cauza căldurii, vara este anotimpul în care frecvenţa enterocolitelor creşte, de aceea specialiştii îţi recomandă să acorzi o atenţie sporită alimentelor pe care le consumi.

Dr. Adelina Maria Popescu, medic specialist gastroenterolog, explică pe larg care sunt cauzele şi simptomele enterocolitei şi cum o putem preveni şi trata.

Recomandări

Diareea călătorului, musafirul nepoftit în vacanță. Ce microorganisme ne fac zile fripte în concediu și cum…

Alimentul care nu trebuie mâncat sub nicio formă dacă ai toxiinfecție alimentară. Întreține diareea și favorizează…

Enterocolita – cauze şi simptome

Enterocolita are un debut brusc şi agresiv şi se poate manifestă prin: durere abdominală, vărsături, diaree, sânge în scaun, febră, frisoane, dureri musculare, asociate cu semne ale deshidratarii precum letargie, cefalee, scăderea frecvenţei micţiunilor etc.

Cele mai frecvente cauze ale apariţiei enterocolitelor, în sezonul cald, sunt infecţiile virale (rotavirus, adenovirus, Norwalkvirus), bacteriene (Salmonella, Shigella, E. coli) şi mai rar cele parazitare (Giardia, Entamoeba histolytica). Infectarea se produce prin mâini nespălate, alimente sau apă contaminate, în special prin lactate sau carne slab procesate termic, a explicat Dr. Adelina Maria Popescu, medic specialist gastroenterolog.

Prevenţia şi tratamentul enterocolitei. Alimente permise și interzise

Ca să poţi ţine la distanţă aceste probleme de sănătate, este necesar să păstrezi o igienă adecvată. Prevenţia enterocolitelor se face prin spălarea şi dezinfectarea corectă a mâinilor înainte de a mânca, prin spălarea fructelor şi a legumelor.

Totodată, nu consuma lactate, ouă şi carne fără să le prepari termic, în mod adecvat, şi nu în ultimul rând bea multă apă, cel puţin 2-3 litri pe zi, în sezonul cald.

Dr. Adelina Maria Popescu afirmă că, în medie, durata unui episod de enterocolită poate fi de 3-5 zile, timp în care tratamentul se concentrează în primul rând pe hidratare deoarece în urma vărsăturilor şi/sau a diareei apare deshidratarea, complicaţie care poate agrava starea pacientului.

Hidratarea se face fie pe cale orală, fie pe cale intravenoasă, în situaţia în care pacientul varsă frecvent. Concomitent se pot administra antitermice pentru febră, antispastice pentru dureri abdominale şi prokinetice pentru vărsături, potrivit recomandărilor medicale.

Pentru remiterea scaunelor moi se recomandă o dietă bazată pe alimente uscate, orez, supe cu carne şi rădăcinoase, fără lactate fermentabile şi fără crudităţi; în plus, se pot administra cărbune sau medicamente care leagă scaunul, asociate cu probiotice.

Dacă durata bolii creşte peste 3-5 zile, este necesar un consult de specialitate, precum şi examinarea probelor din scaun cum ar fi coprocultura, care poate decela agentul patogen şi se poate efectua terapie ţintită cu antibiotice. Antibioticele se folosesc cu precauţie în enterocolite, fiind utile doar în infecţiile bacteriene, nu şi în cele virale.

Dacă starea pacientului se agravează, însemnând persistenţa febrei, a durerilor abdominale, a sângelui în scaun, a vărsăturilor sau a diareei, lipsa micţiunilor, letargia, atunci se recomandă prezentarea la camera de gardă a unui spital de boli infecţioase sau evaluare gastroenterologică.

Recomandări

După remiterea enterocolitei, pacientul poate rămâne cu un disconfort abdominal, cu balonare, borborisme şi chiar scaune moi, simptomatologia încadrându-se în sindromul de intestin iritabil.

După enterocolită, este bine ca un pacient să încerce să excludă din dietă alimentele fermentabile (lactate, fructe şi legume crude), timp de o lună, recomandându-se consumul de probiotice timp de 2-3 luni, explică dr. Adelina Maria Popescu.

Mare grijă în vacanţe, deoarece există un risc mai mare de a face enterocolite, din cauza spălării inadecvate pe mâini, a consumării unor alimente posibil contaminate, a procesării termice suboptimale a cărnii, ouălor sau lactatelor.

Un dezinfectant de mâini în geantă este foarte util atunci când nu există posibilitatea spălării pe mâini şi, de asemenea, alegerea cu grijă a locului de luat masă. În plus, în geantă de voiaj trebuie să existe din toate medicamentele mai sus menţionate, pentru a putea depăşi un episod de enterocolită acută.