Escarele: semne și manifestări, prevenție, cum le tratăm la domiciliu

Escarele sunt răni dureroase, care odată formate necesită o perioadă lungă de vindecare. Acestea se formează preponderent pe pielea de deasupra zonelor osoase.
Escarele: semne și manifestări, prevenție, cum le tratăm la domiciliu
Escarele: semne și manifestări, prevenție, cum le tratăm la domiciliu

Una din marile provocări ale pacienților imobilizați la pat sau în scaunul cu rotile, pentru perioade lungi de timp, este ulcerul de presiune sau, în termeni mai des folosiți, escarele de decubit. Pentru pacienții cu mobilitate redusă escarele sunt complicațiile cele mai severe; pentru aproximativ 8% din pacienții cu paralizie la nivelul membrelor inferioare cauza decesului este reprezentată de escare.

Escarele sunt răni dureroase, care odată formate necesită o perioadă lungă de vindecare. Acestea se formează preponderent pe pielea de deasupra zonelor osoase precum: șold, coate, coccis, zona inghinală, fese, omoplați, călcâie, glezne sau gambe.

Toate acestea sunt zonele în care presiunea, dar și frecarea și macerarea sunt cele mai mari. Prin frecare este favorizată „tocirea” pielii și creșterea riscului de apariție a iritațiilor, iar prin macerare pielea este expusă la umezeală data de transpirație, urină, timp îndelungat.

Escarele se dezvoltă în urma exercitării unei presiuni constante asupra pielii ceea ce scade alimentarea cu sânge în zona aflată sub presiune, ceea ce duce la moartea țesutului.

Escarele: tipuri

În funcție de zona în care apar escarele cel mai frecvent pacienții imobilizați se confruntă cu escare în zona posterioară a corpului:

  • Escara fesieră și în zona coccisului;
  • Escara piciorului (la nivelul coapsei/ gambei);
  • Escara la gleznă/ călcâi/ coate;
  • Escara la spate- zona coloanei și a omoplaților;
  • Escara în spatele capului.

Factorii de risc pentru apariția escarelor

Apariția escarelor este favorizată de factori precum:

  • Pielea fragile (factor des întâlnit în cazul pacienților vârstnici);
  • Prezența altor afecțiuni cornice precum diabetul sau bolile vasculare;
  • Anemie;
  • Malnutriția;
  • Degradarea neurologică (ex. pacienții cu Alzheimer);
  • Incontinența urinară și/ sau fecală;
  • Incapacitatea de a percepe durerea (ex. pacienții cu neuropatie diabetică);
  • Incapacitatea de a mișca o anumită parte a corpului fără ajutor (ex. pacienții cu boli neuro- musculare).

Escarele: semne și stadii

Escarele sunt leziuni ce pot progresa și pot ajunge să afecteze țesuturile în profunzime ajungând până la mușchi și oase. În funcție de gradul de afectare escarele se clasifică în:

Stadiul I- este forma incipientă a escarei. Pacientul are piele de culoare roz/ roșie, dar fără a prezenta o rană deschisă. La atingere pielea poate fi sensibilă, mai moale sau mai tare comparative cu pielea din jurul zonei afectate, mai caldă sau mai rece. Pacientul poate avea senzație de arsură sau de mâncărime.

Stadiul II- în stadiul doi al escarelor lipsesc primul strat al pielii sau chiar și al doilea, pielea având în total trei straturi. În unele cazuri escara poate avea aspectul unei vezicule pline cu lichid și este dureroasă.

Stadiul III- escarele afectează și cel de al treilea strat al pielii, format din grăsime. Escarele au aspect de crater și pot degaja miros neplăcut.

Stadiul IV- escarele afectează și alte țesuturi precum mușchii, tendoanele, oasele și sunt prezente țesuturi necrozate și lichid purulent.

Semnele escarelor sunt corelate cu stadiul de evoluție:

Pot exista modificări de culoare ale pielii- la început roz- roșie după care poate căpăta tente mai închise la culoare, albastru sau violet;

  • Pot apărea umflături;
  • Leziuni roz- roșii însoțite de mâncărime, durere sau senzație de arsură;
  • Zonă de piele moartă- țesut înnegrit;
  • Zonă de piele cu diferență de temperatură față de zonele neafectate: mai rece sau mai caldă.
  • În cazul escarelor infectate apar febră, puroi și miros neplăcut.

Complicațiile escarelor

Escarele sunt leziuni ce progresează și sunt greu vindecabile, ceea ce face ca procesul de curățare și de îngrijire să fie unul extrem de important. În cazul în care escarele sunt lăsate neîngrijite pot apărea complicații precum:

  • Infecții severe: infecție osoasă- osteomielita, endocardidă- infecție la nivelul inimii, fasceita necrozantă- gangrene țesuturilor data de stafilococul auriu, celulită infecțioasă- infecția bacteriană a pielii;
  • Septicemie: infecție răspândită în tot organismul și poate genera șoc septic sau chiar deces;
  • Ulcer Marjolin: formă rară, dar agresivă de cancer de piele.

Tratarea escarelor la domiciliu

Dacă aveți în îngrijire la domiciliu un pacient cu risc de a dezvolta escare sau care are deja escare este esențial să discutați cu medicul curant ori de câte ori observați modificări importante la nivelul pielii pacientului pentru adaptarea abordării terapeutice. Ca recomandări generale îngrijirea pacienților cu escare presupune:

  • Menținerea pielii curată și uscată;
  • Folosirea de materiale naturale atât la haine, cât și la lenjeria de pat;
  • Schimbarea poziției pacientului la intervale regulate de 2 ore;
  • Se recomandă poziționarea unei perne între picioare cu scopul separării acestora pentru evitarea frecării;
  • Efectuarea de exerciții și masaj pentru stimularea circulației sângelui;
  • Se folosesc doar produse de curățare ce nu au textură grasă sau uleioasă- dacă pielea nu prezintă leziuni se folosesc apă cu săpun pentru curățare, iar dacă pielea are leziuni se va folosi apă sau chiar ser fiziologic;
  • Pentru bandajare se folosesc plasturi sterili special concepuți pentru escare, cu alginați sau hidrocoloid;
  • Dacă este posibil utilizați perne și saltele antiescară.

Pentru alegerea produselor de curățare și de îngrijire a escarelor (spume de curățare, crème, unguente, plasturi etc.) solicitați sfatul cadrelor medicale specializate. Acestea vă vor face recomandările adaptate nevoilor și stării de sănătate ale pacientului.

În stadiile III și IV este nevoie de intervenția cadrelor medicale specializate pentru o îngrijire optimă în vederea vindecării leziunilor profunde.

Escarele: prevenție

Este de preferat să preveniți în primul rând apariția escarelor, iar acest lucru se poate face astfel:

  • Examinați pielea pacientului imobilizat zilnic;
  • Ajutați-l să își schimbe poziția la fiecare două ore în cazul pacienților imobilizați la pat și la 15 minute în cazul celor în scaune cu rotile;
  • Folosirea saltelelor și a pernelor ce reduc presiunea în zonele predispuse la formarea escarelor;
  • Ajutați pacientul să facă zilnic exerciții pentru îmbunătățirea circulației sângelui, adaptate la starea de sănătate a acestuia;
  • Pielea trebuie menținută curată și perfect uscată;
  • Hainele și lenjeria de pat nu trebuie să se strângă sub pacient, trebuie să fie cât mai întinse pentru a preveni presiunea suplimentară asupra pielii;
  • Dacă este posibil ridicați la maxim 30 de grade salteaua/ patul;
  • Pacientul trebuie să nu fumeze, să se hidrateze corespunzător și să aibă o alimentație echilibrată conform stării lui.

Foto: shutterstock

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Web-Editor
ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe băncile ...
citește mai mult
Alin Popescu - Medic primar – medicină sportivă
Medic primar – medicina sportiva incepand cu 01.01.2012, prin concurs. A sustinut si promovat examenul de primariat, in centrul universitar Bucuresti, in sesiunea iunie 2011; Medic specialist medicina sportiva incepand cu 01.01.2007, prin concurs. A sustinut si promovat examenul de specialitate, ...
citește mai mult