Eugen Hriscu, psihiatru: despre dependenţa de alcool. Când ştim cât este ”prea mult”?

Consumul şi dependenţa de alcool reprezintă o reală problemă pentru sănătate. România se clasează pe locul 8 în Europa şi pe locul 9 în lume. Pentru a înţelege mai clar fenomenul consumului problematic de alcool, dar şi pentru a şti cum să-i îndrumăm pe cei din jurul nostru pentru o prevenire eficientă am stat de vorbă cu Eugen Hriscu, psihiatru şi psihoterapeut cu experienţă în adicţii la Clinica ALIAT şi director ştiinţific al organizaţiei non-guvernamentale ALIAT.

CSID: Ce înseamnă ”prea mult” şi cum ştim când este ”prea mult”?

Eugen Hriscu: Prea mult alcool poate să însemne cantităţi diferite pentru oameni diferiţi, pentru că fiecare dintre noi are o biologie aparte. De exemplu, pentru o persoană care suferă de ciroză, orice cantitate de alcool poate să fie prea mult. Pe de altă parte, noi toţi cunoaştem oameni care par să poată să bea cantităţi foarte mari de alcool fără efecte negative prea mari. Mai ales tinerii observă, la vârsta primelor beţii, că unii dintre ei “ţin la băutură”.

Recomandări

Consumul de zahăr: cum şi de ce să renunţi

Dieta pentru fertilitate: cum să-ţi creşti şansele să devii mamă

Pentru cei în cauză, acest fenomen este adesea motiv de mândrie, dar ei nu ştiu că acest fenomen, această toleranţă înnăscută la efectele alcoolului semnifică, de fapt, o vulnerabilitate mai mare la a deveni dependent la o vârstă adultă. Cei care nu ţin la băutută ar trebui să se bucure, pentru că ei au o protecţie naturală împotriva abuzului de alcool şi dependenţei.

CSID: Ce putem face pentru a nu ajunge să consumăm ”prea mult”?

Eugen Hriscu: Ar fi bine să cunoaştem limitele general recomandate pentru un consum de alcool mai puţin riscant. Acestea sunt valabile pentru un organism adult, sănătos şi sunt valorile maxim recomandate. Asta înseamnă că dacă bem mai puţin e mai bine. Aşadar, se consideră că nu ar trebui să depăşim 2 unităţi de alcool pe zi bărbaţii, respectiv 1 unitate pe zi femeile. Asta înseamnă maximum 14 unităţi pe săptămână bărbaţii, respectiv 7 pentru femei. O unitate de alcool reprezintă 12 g de alcool pur – cantitate care se regăseşte cu aproximaţie într-o bere mică, un pahar de vin sau un shot de tărie. Dacă hotărâm să bem mai mult la o ocazie, recomandările sunt să nu depăşim 4-5 unităţi, având grijă să respectăm limita pe săptămână menţionată mai sus. De asemenea, se recomandă ca în fiecare săptămână să existe zile în care nu se consumă deloc alcool, pentru a permite organismului să se refacă.

Cei mai expuşi la a dezvolta probleme cu alcoolul sunt cei care au rude apropiate care au sau au avut astfel de probleme, cei care au personalităţi mai impulsive, cărora le place să-şi asume riscuri, care sunt mereu în căutarea a ceva nou, precum şi cei care au iniţiat consumul de alcool înaintea vârstei de 15 ani.

CSID: Este chestionarul AUDIT un instrument util şi sigur?

Eugen Hriscu: Chestionarul AUDIT este probabil cel mai utilizat instrument ştiinţific de detectare a unui consum riscant sau nociv de alcool, dezvoltat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi utilizat în peste 190 de ţări din lume. Eficienţa lui este dovedită ca fiind chiar mai bună decât a testelor de sânge, atât timp cât persoana răspunde onest la cele 10 întrebări, bineînţeles. Şi, fiind un chestionar, nu ai nevoie de injecţii, aparatură scumpă, doar de un creion şi o hârtie şi 10 minute din timpul nostru.

Primele semne ale dependenţei de alcool

CSID: Când şi cum ne dăm seama că avem o problemă cu alcoolul?

Eugen Hriscu: Chestionarul AUDIT este un mod bun de a vedea dacă avem sau nu un consum riscant, pentru că ne oferă un scor ( de la 0 la 40) şi dincolo de o anumită valoare consumul de alcool este considerat mai mult sau mai puţin problematic. Dar, în general, un consum-problemă este un consum care cauzează probleme. Nu e nevoie să fi ajuns la a dormi în şanţ sau internaţi la spital din cauza alcoolului pentru a considera că avem un consum problematic. Neînţelegerile în familie, problemele la serviciu din cauza consumului de alcool, un accident sau o amendă, imposibilitatea de a ne relaxa sau de a adormi în absenţa alcoolului şi multe altele pot să fie semnale că ceva s-a schimbat în felul în care consumăm alcool şi că ar fi nevoie să fim un pic atenţi.

Nu e vorba neapărat de a nu mai bea deloc (deşi în formele grave de dependenţă sau abuz aceasta rămâne singura soluţie), ci de a controla mai bine, de a seta nişte limite proprii şi de a face nişte schimbări în stilul de viaţă (un sport, o anumită dietă, o împărţire diferită a timpului). De altfel, ultima întrebare din cele 10 ale chestionarului AUDIT evaluează dacă o persoană apropiată sau un doctor a considerat că repondentul ar putea avea o problemă cu alcoolul. Vechea vorbă că, dacă mai mulţi oameni spun că eşti beat, e mai bine să-i crezi, se aplică şi aici.

CSID: Este dependenţă de alcool atunci când consumăm ocazional, dar simţim nevoia să-i oferim organismului o cantitate până la refuz? (de exemplu, beau o dată- de două ori pe lună, la ieşiri cu prietenii, până nu mai ştiu de mine)

Eugen Hriscu: Tehnic vorbind, acest tip de a consuma nu este o dependenţă, dar se înscrie în categoria mai largă a ceea ce numim Tulburări legate de consumul de alcool. De fapt, acest consum episodic în doze mari este un mod extrem de periculos de consum de alcool, atât din punct de vedere fizic (organismul este supus unui şoc metabolic când i se administrează cantităţi mari dintr-o substanţă cu care nu este obişnuit), dar şi social – risc de accidente, violenţă (atât ca victimă, cât şi ca agresor), accidente auto.

De fapt, un studiu a relevat că, în Uniunea Europeană, un sfert din bărbaţii tineri mor din cauza consumului abuziv de alcool, exact în aceste tipuri de accidente şi consecinţe ale unui consum episodic, dar în cantităţi mari. Şi pentru femei, acest tip de consum se asociază cu un risc mare de agresiuni sexuale, pentru că abuzul de alcool le scade capacitatea de a reacţiona şi a se apăra.

CSID: Cum arată portretul unui consumator dependent, fizic şi comportamental? Care sunt semnele care ne indică un dependent de alcool lângă noi?

Eugen Hriscu: Aş vrea să revin şi să subliniez faptul că dependenţa este doar staţia finală a unui parcurs mult mai lung în care consumatorul manifestă probleme legate de alcool care, chiar dacă nu sunt atât de vizibile sau de grave, îi afectează totuşi semnificativ viaţa (şi nu doar consumatorului, dar şi viaţa celor din jur). De asemenea, este o staţie finală din care întoarcerea se realizează cu eforturi mari şi adesea cu ajutor de specialitate, în timp ce problemele mai precoce pot fi abordate şi rezolvate cu mai puţin efort şi cheltuieli. Aşadar, vă rog să nu aşteptaţi să deveniţi dependenţi de alcool pentru a considera că e timpul să schimbaţi ceva la felul în care consumaţi alcool. Un scor AUDIT pozitiv pentru un consum riscant (peste 8 puncte) este un astfel de semnal de alarmă.

Dependenţa este în primul rând pierderea controlului asupra comportamentului de consum. Persoana bea mai mult decât intenţionează, în ciuda faptului că îi face rău fizic (are ulcer sau hipertensiune de exemplu) sau social (probleme în familie sau la serviciu). Consumul capătă o importanţă tot mai mare şi înlocuieşte treptat celelalte activităţi plăcute. Aproape orice moment devine o scuză pentru a bea sau, dacă nu poate bea, se gândeşte şi planifică momentele când va putea din nou să bea. Frecvent apar perioade când pesoana face nişte eforturi de a opri consumul, eforturi care sunt pe termen scurt. Paradoxal, persoana vede aceste perioade ca dovezi ale faptului că se poate controla şi reia consumul de alcool.

Semnele fizice sunt o stare de rău dimineaţa sau după perioade mai lungi în care nu a consumat alcool (de exemplu după o răceală puternică) cu greţuri, transpiraţii, nelinişte, rău care dispare după consumarea unor cantităţi de alcool. Cantităţile de alcool cresc tot mai mult şi, în final, persoana devine incapabilă să mai funcţioneze în absenţa alcoolului.

Frecvent, acesta este parcursul unui dependent de alcool bărbat, dar să nu uităm că 1 din 4 dependenţi este femeie şi, în cazul lor, consumul este oarecum diferit – mai mult în casă, pe ascuns, cel mai adesea singură, pentru că stigma este mai mare în cazul femeilor.

Cum gestionăm dependenţa de alcool

CSID: Comparativ cu anii trecuţi, cum arată statisticile în România şi care sunt motivele/factorii din spatele acestor consecinţe?

Eugen Hriscu: România este constant în primele zece ţări consumatoare de alcool din lume. Am fost şi pe locul 5 (în 2014), acum suntem pe locul 9 în lume (studiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Global status report on alcohol and health 2018), variaţiile fiind date de cum estimăm consumul neînregistrat (alcoolul produs în casă), care în România poate fi destul de însemnat. Motivele acestei situaţii grave din punct de vedere al sănătăţii publice sunt un anumit specific cultural (există o cultură a abuzului de alcool în România) cât şi absenţa intervenţiilor din partea statului – descurajarea vânzării către minori, scăderea accesibilităţii, intervenţii de prevenire în şcoli şi universităţi, centre de  tratament al dependenţilor, programe de formare pentru medici şi farmacişti.

CSID: Există persoane care neagă apariţia problemelor cu alcoolul sau persoane care nu vor să apeleze la ajutorul celor vizaţi. Poate fi depăşită dependenţa de alcool fără ajutorul unui specialist?

Eugen Hriscu: Da, oamenii se pot recupera singuri, fără ajutor de specialitate şi mulţi consumatori reuşesc asta, dar acceptarea faptului că există o problemă este un pas obligatoriu indiferent dacă ajungi în faţa unui medic sau psiholog sau dacă te ajuţi cu forţe proprii. Pe de altă parte, ajutorul poate lua forme ne-tradiţionale acum, sub forma informaţiilor online sau a forumurilor care pot oferi sprijin important, dar anonim.

Pentru cei care trăiesc în preajma oameilor care îşi neagă problema cu alcoolul, această situaţie poate fi extrem de dificilă. Sfatul meu este să nu intre în războaie inutile – ba da, ai o problemă/ba nu, nu am o problemă – şi să caute sprijinul unui profesionist în sănătate mintală (un psiholog) sau măcar sprijinul unei persoane în care are încredere pentru a găsi o cale personală de a ieşi din acest impas.

CSID: Ce efecte are dependenţa de alcool asupra sănătăţii organismului, de la organele care pot fi afectate, la afecţiunile şi urmările care pot apărea?

Eugen Hriscu: Se consideră că alcoolul este factorul cauzator pentru aproape 60 de probleme de sănătate diferite. Efectele sale negative se reflectă asupra tuturor aparatelor şi sistemelor organismului. Cele mai frecvente boli sunt cele ale aparatului digestiv (gastrite, ulcere, ciroză, cancere ale esofagului, stomacului şi ficatului), cardio-vascular (hipertensiune, ateroscleroză) şi neurologic (scăderea memoriei mergând până la demenţă sau afectarea nervilor periferici). Aceste probleme nu apar doar la cei dependenţi, ci se acumulează în timp chiar şi la consumatorii care aparent sunt sănătoşi.

De fapt, se consideră că între 20 şi 40% din pacienţii internaţi în spitale ar putea avea alcoolul drept cauză a bolii care i-a adus la spital, fără ca pacineţii şi de multe ori chiar medicii să-şi dea seama. De aceea, la ALIAT am creat un program (AlcoInfo), pe care îl derulăm în şase spitale din ţară şi pe care l-am dori extins în cât mai multe instituţii, în care evaluăm cu ajutorul chestionarului AUDIT toţi pacienţii internaţi, pentru a putea să-i identificăm pe cei care ar putea avea un consum de alcool care să le afecteze sănătatea, fără ca pacienţii sau medicii lor să ştie acest lucru.

CSID: Se întâmplă ca la petreceri, întâlniri de grup, ieşiri cu prietenii, dacă o persoană nu îşi doreşte să consume alcool, cu siguranţă există cineva la masă care să spună ”Hai, bea şi tu ceva”. Cum evităm situaţiile de genul şi consumul de alcool?

Eugen Hriscu: Există modalităţi directe de a refuza, pentru cei mai obişnuiţi cu confruntarea, dar şi modalităţi indirecte de a refuza, ca de exemplu a oferi scuza unui tratament care contraindică alcoolul sau dacă cineva este conducător auto. Cel mai important în aceste situaţii este să stabileşti înainte de a pleca de acasă cât eşti dispus să bei în acea seară şi apoi să te ţii de acest obiectiv. Când cineva îşi propune constant să nu bea într-o zi sau la o ocazie mai mult de un anumit număr de băuturi şi descoperă că de cele mai multe ori nu reuşeşte (din diferite motive) să se ţină de ce şi-a propus, atunci este cazul să-şi pună serios problema că ar putea avea un consum problematic de alcool.