Ce-i prea mult strică – pe acest principiu oamenii de ştiinţă ne avertizează că persoanele obeze sau suferind de diabet de tip II care consumă zilnic o cantitate foarte mare de fructoză provenind din fructe şi din dulciuri procesate îşi riscă sănătatea. Din pricina fructozei, un zahăr simplu, nivelul acidului uric ar putea creşte, iar nivelul energiei stocate de ficat ar putea să scadă.
Un nivel prea mare de acid uric (hiperuricemia) este asociat cu scăderea cantităţii de adenozin trifosfat (ATP) din ficat, o substanţă responsabilă cu tranferul energiei intracelulare, susţin oamenii de ştiinţă de la Duke University Medical Center, Statele Unite ale Americii. Ei au observat că privarea ficatului de rezerva energetică poate duce la apariţia bolilor hepatice în cazul persoanelor sferind deja de o afecţiune metabolică cunoscută drept ficat gras non-alcoolic.
„Există acest trend ascendent şi totodată alarmant al incidenţei obezităţii, diabetului de tip II şi ficatului gras non-alcoolic în Statele Unite”, potrivit autorului studiului, dr. Manal Abdelmalek, care susţine că „având în vedere consumul în continuă creştere de fructoză în cantităţi exagerate corelat cu bolile metabolice, este important să înţelegem impactul pe care acest stil de alimentaţie îl are asupra funcţiei ficatului şi asupra bolilor hepatice”.
Fructoza este un zahăr simplu care se găseşte în fructe şi legume. În industria alimentară, fructoza este combinată cu glucoza pentru a obţine popularul sirop de porumb, un îndulcitor extrem de concentrat pe care îl consumăm odată cu o parte dintre alimentele ambalate (băuturile carbogazoase, cerealele dulci etc.).